Scriu aceste rânduri cu două ore înaintea expirării celui de-al doilea ultimatum dat autorităţilor române de teroriştii răpitori şi sunt, ca toată lumea, sub impresia casetei cu jurnaliştii noştri răpiţi implorându-ne să cerem retragerea trupelor din Irak. Orice aş face, îmi vin tot timpul în minte figurile îngrozite ale colegilor noştri şi chipurile desfigurate de oboseală, tristeţe şi revoltă neputincioasă ale părinţilor şi ale altor rude ale lor. În ultimele ore nici inundaţiile din Banat, nici alte nenorociri căzute pe capul oamenilor la noi sau aiurea n-au reuşit să capteze atenţia mass-media şi, implicit, a publicului în măsura în care a făcut-o tragedia jurnaliştilor aflaţi în pericol de moarte în Irak. Orice buton al telecomandei ai apăsa şi orice ziar ai deschide nu poţi scăpa de imaginea disperării întipărite pe feţele tinerilor Marie-Jeanne, Sorin şi Ovidiu. În plus, e Săp­tămâna Mare şi e foarte greu să nu te întrebi ce Dumnezeu căutăm noi, blândul, paşnicul popor român în Irak, în condiţiile în care Mântuitorul nostru Iisus Hristos ne-a cerut ca, înainte de toate, să ne iubim semenii şi să nu le dorim răul iar, dacă ei ne sunt cumva duşmani şi ne-au scuipat ori ne-au bătut, noi să întoarcem şi obrazul celălalt. Sunt sigură că trei sferturi dintre români gândesc în felul acesta, după cum a arătat-o şi sondajul Antenei 1, iar ar­gumentele lor sunt, fără îndoială, greu de combătut.
    Pe de altă parte, sunt foarte puţini cei dispuşi să le combată, mai ales în mass-media, unde dă bine să-ţi arăţi compasiunea faţă de drama tinerilor răpiţi şi chiar să somezi autorităţile să te propună pe tine în locul lor. Aşa cum a făcut-o dl. Dan Voiculescu, şeful unui partid aflat la guvernare, cu toate că, după sondaje, PUR-ul este sub pragul de 5 la sută necesar intrării în Parlament. Deşi ni­meni nu l-a luat în serios pe dl. Voiculescu, se pare că pentru cel suspectat de a fi moştenitorul conturilor lui Ceauşescu propria cri­ză de popularitate este mai serioasă decât criza ostaticilor iar teama de ridicol pur şi simplu nu există sau nu rezistă tentaţiei de a scoate capital electoral din orice, indiferent cât de cinic, de imo­ral şi de iresponsabil ar fi acel lucru.
    Sigur că, aşa cum au cerut-o şi PUR-ul şi PPRM-ul, se poate vorbi despre rolul trupelor româneşti în Irak şi chiar despre retra­gerea acestora înaintea termenului stabilit iniţial dar, judecând lu­crurile la rece, trebuie să spunem că această opţiune nu poate fi discutată sub ultimatumul terorii întrucât asta ar face jocul unor criminali având drept scop bulversarea opiniei publice şi încovoierea guvernelor europene. Ar fi o greşeală să se creadă că cei trei jur­nalişti au fost răpiţi pentru că România are trupe în Irak sau pentru că preşedintele Băsescu a zis că va promova o politică preventivă în privinţa terorismului. Să nu uităm că, deşi Franţa nu are trupe în Irak şi a criticat dur politica americană faţă de această ţară, Flo­rence Aubenas se află de luni de zile în mâinile unui grup de te­rorişti. Să ne amintim şi că a fost răpită Giuliana Sgrena, care cri­ticase politica Italiei faţă de ocuparea Irakului. Se ştie de ase­me­nea că au fost răpiţi sau ucişi foarte mulţi oameni fără nici o legă­tură cu invazia pentru simplul motiv că erau europeni sau creştini, logica fiind aceea a războiului total în stil nazist şi, de ce nu, stalinist. Celebra jurnalistă italiană Oriana Fallaci, citată de Ale­xan­dru Lăzescu în revista "22", a vorbit despre un război declanşat împotriva civilizaţiei occidentale care ţinteşte "sufletul" mai degrabă decât "trupul" acesteia, "modul nostru de viaţă, modul nostru de a gândi, de a acţiona şi de a iubi, libertatea noastră". "Nu vă lăsaţi pă­căliţi de explozivele lor. Este doar o strategie. Ei nu ne ucid doar din dorinţa de a ne ucide. Ei ne ucid pentru a ne înlănţui. Pentru a ne intimida, a ne obosi, demoraliza şi şantaja".
    Cred că, într-adevăr, aceasta este marea miză a conflictului din Irak dar, din păcate, tema războiului împotriva terorismului lipseşte aproape cu desăvârşire din numeroasele emisiuni consacrate crizei ostaticilor.