Deşi iniţial Partidul Social Democrat nu era foarte hotărât privind introducerea unei moţiuni de cenzură faţă de pachetul legislativ asupra căruia guvernul şi-a asumat răspunderea, lucrurile s-au schimbat. Preşedintele PSD Mircea Geoană a anunţat că partidul pe care-l conduce va depune moţiunea de cenzură pentru a protesta împotriva atitudinii guvernului care ignoră Constituţia şi rolul de for legislativ al Parlamentului, dar şi pentru că PSD este nemulţumit că din cele 68 de amendamente pe care le-a depus privind legile proprietăţii şi reforma în justiţie, guvernul nu a luat în considerare decât 6. Iar asta arată, în opinia lui Geoană, în cel mai limpede mod cu putinţă, că guvernul nu este interesat de rezolvarea acestei probleme (aşa cum proclamă cu fiecare ocazie), ci de "pro­movarea agendei de dreapta" a actualei puteri. Mai mult, guvernanţii ne induc în eroare atunci când spun că modificările propuse acum sunt cerute de Uniunea Europeană. O afirmaţie logic corectă pentru că, dacă oficialii europeni ar fi fost nemulţumiţi de legislaţia românească în cele două domenii enunţate, nu ar fi acceptat încheierea negocierii acestor capitole. Există nemulţumiri, e adevărat, dar ele privesc ritmul de punere în aplicare a celor negociate. Dar ne-am obişnuit în ultimii ani să-i auzim pe guvernanţi, indiferent de orientare, cum îşi justifică acţiunile prin constrângerile şi voinţa Uniunii Europene. Aproape că ne vine să credem că Uniunea Europeană este vinovată pentru toate relele. Dar situaţia se schimbă când se întâmplă ceva bun. Atunci guvernul, în temeinica lui destoinicie, merită toate laudele! Or, lucrurile nu stau chiar aşa!
    Argumentând decizia de depunere a moţiunii de cenzură, PSD acuză în continuare guvernul că va produce o nouă bulversare în problemele privind pro­prietatea, aducând o avalanşă de procese. Iar reforma în justiţie propusă acum de guvern nu înseamnă, spune tot Geoană, decât o încercare de aservire a jus­tiţiei în condiţiile în care atribuţiile Consiliului Superior al Magistraturii sunt li­mitate (se ştie ce război poartă încă de la instalare ministrul Macovei cu acest organism ales al magistraţilor), iar atribuţiile acestuia sunt preluate de pre­şe­dinte. De aceea PSD face apel către toţi parlamentarii care doresc menţinerea echilibrului social, economic să voteze moţiunea, chiar dacă până acum PSD nu a negociat cu nici un partid susţinerea ei.
    Termenul limită de depunere a moţiunii de cenzură expiră astăzi. Ea va fi citită pe 20 iunie şi dezbătută de plenul celor două Camere ale Parlamentului la 22 iunie. Dacă moţiunea este adoptată, ea înseamnă retragerea încrederii acor­date guvernului. PSD mizează deocamdată pe votul a 156 de parlamentari, dar pentru ca moţiunea să fie adoptată este nevoie de 230 de voturi. Asta îl îndrep­tăţeşte pe premierul Călin Popescu Tăriceanu să afirme că "moţiunea nu va trece". El a calificat gestul PSD drept unul politicianist, acuzând firesc prin­cipalul partid de opoziţie de obstrucţionarea reformei reale şi profunde a socie­tăţii româneşti.
    Vedem şi de o parte şi de alta argumente şi contraargumente, acuze şi dez­vinovăţiri, pentru că miza este una foarte importantă. Din păcate, principala con­statare este că în România este încă imposibil ca o lege să reziste mai mult de doi-trei ani (în cel mai bun caz!) nemodificată. Această indecizie legislativă este unul dintre obstacolele dezvoltării, fapt ce a fost nu o dată acuzat atât de so­ci­etatea românească, cât şi de străini.

---