Recentul scandal declanşat la Mănărade, care are la bază restituirea unor imobile proprietarilor de drept, în conformitate cu prevederile Legii nr.10/2001, ne-a determinat să ne aplecăm cu mai mare atenţie asupra acestui fenomen. Şi am ajuns la concluzia că marea majoritate a proprietarilor imobilelor naţionalizate de comunişti sunt, de fapt, proprietarii unor valori... irecuperabile. Iată de ce: doar un sfert din imobilele preluate în mod abuziv de stat în timpul regimului comunist pot fi restituite în natură. Pentru restul, adică peste 80.000 de imobile, terenuri, fabrici etc. statul oferă despăgubiri, dar nu în bani, ci în acţiuni la un fond creat special cu această destinaţie. Astfel, statul român trebuie să-i despăgubească pe foştii proprietari cu vreo 8 miliarde de euro, în acţiuni la circa 100 de societăţi la care statul este încă acţionar majoritar, acţiuni ce vor constitui Fondul Proprietatea. La acest fond se vor adăuga creanţele pe care statul român le are de recuperat din alte state. Şi iată cam care sunt societăţile la care proprietarii păgubiţi de statul comunist vor fi acţionari: BCR, CEC, Petrom, Poşta Română, Electrica, Distrigaz, Romtelecom, Tarom, CFR etc. Desigur, unele pachete de acţiuni sunt foarte atractive, de pildă cele ale companiilor energetice. Remar­cabile sunt pachetele de câte 15% din acţiunile Transelectrica, Transgaz şi Rom­gaz, ce se află pe lista activelor care urmează a fi transferate la Fond. De ase­menea, cele 8 filiale Electrica (Moldova, Oltenia, Dobrogea, Muntenia Nord, Mun­tenia Sud, Transilvania Sud, Banat şi Transilvania Nord), ca şi Distrigaz Sud şi Distrigaz Nord, vor contribui cu câte 12% din acţiunile lor. Pe lista trecerii la fond se mai află Hidroelectrica şi Nuclearelectrica, cu câte 20% din acţiuni, ca şi complexele energetice Turceni, Rovinari şi Craiova, cu câte 15% din acţiuni. Petrom, Oil Terminal şi Conpet vor aduce câte 10% din acţiunile deţinute de stat la Fondul Proprietatea. Ce te faci, însă, cu creanţele, printre care se află cea deţinută de statul român (în proporţie de 10%) la combinatul Krivoirog, din Ucrai­na, şi cele în relaţia cu state precum Sudan, Siria, Mozambic, Libia, Republica Guineea, Republica Centrafricană, Congo, Nigeria, Republica Democrată Congo, Cuba, Republica Mongolia şi... Irak. Pe de-o parte, datoriile Cubei (de exemplu), faţă de România, reprezintă, în prezent, acţiuni aflate la jumătate din valoarea reală cu care pot fi vândute. Iar pe de altă parte, datorii ca cea a Irakului (care era în 1990 de 1,7 miliarde de dolari) va fi greu de recuperat.
    Concluzia? Păi toţi cei ce nu pot fi despăgubiţi în natură vor primi în schimb... nişte hârtii. Nişte hârtii care le vor atesta calitatea de acţionari la Fondul Pro­prietatea, fond ce va fi administrat de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, instituţie înfiinţată recent de Executivul român. Cu alte cuvinte, vor fi acţionari la o structură de tip privat, constituită, alimentată şi condusă de stat. În aceste condiţii, proprietarii păgubiţi de regimul comunist vor recupera cam tot atâţia bani câţi va recupera statul român de la Irak, Siria sau Somalia. Şi să nu uităm că aceşti proprietari şi urmaşii lor s-au constituit într-un nucleu de votanţi disciplinaţi, a căror dezamăgire îi va îndepărta definitiv de cei care le-au promis totul şi nu le vor oferi aproape nimic.

---