Summitul de vară al Europei desfăşurat la sfârşitul săptămânii trecute la Bru­xelles a mai demonstrat încă o dată, dacă mai era nevoie, că proiectul Europei Unite a intrat într-o criză profundă. Proiectul unei Europe federale, cu tot mai mul­te puteri acordate centrului de guvernele naţionale, a fost respins la urne. Privindu-i ruinele, liderii celor 25 de state constată acum că au o mare problemă să pună altceva în loc pe termen scurt. Elita politică a Europei a încercat să facă din Uniune un organism politic şi economic mai eficient şi nu a reuşit decât să sporească neîncrederea propriilor cetăţeni în instituţii din ce în ce mai biro­cratice, pe care nu-şi pot închipui cum le mai pot controla.
    Împărţirea pentru următorii ani, 2007 - 2013, a bugetului Uniunii a divizat şi mai mult taberele, astfel că majoritatea liderilor europeni simt nevoia unei pauze în abordarea problemelor spinoase de viitor. Acest lucru răzbate de altfel şi din declaraţia de final a preşedintelui în exerciţiu al UE, premierul luxemburghez Jean-­Claude Junker, care, între altele, a spus: "Liderii celor 25 de state nu au ajuns la un acord privind bugetul comunitar. Europa este într-o criză profundă. De aceea este nevoie ca toate statele membre ale UE, atât cele care au ratifi­cat Tratatul Constituţional, cât şi cele care urmează să-l supună votului, să aibă la dispoziţie un timp de reflecţie".
    Ecourile critice sau descurajatoare cu privire la eşecul negocierilor în cadrul lucrărilor summitului de la Bruxelles au început să inunde presa europeană. Ast­fel, cotidianul britanic de mare tiraj "The Guardian" a titrat în ediţia sa de sâm­bătă cu litere de-o şchioapă: "UE a dovedit că este o organizaţie slabă". "Libe­ration" a decretat: "Europa a suferit un nou Waterloo pe 18 iunie". Până şi prin­cipalii lideri europeni au făcut declaraţii ezitante, unele chiar şocante. Astfel, cancelarul german Gerhard Schroeder a criticat Marea Britanie şi Olanda pentru eşecul summitului, afirmând că acestea vor purta o "răspundere istorică". Pre­mierul italian Silvio Berlusconi a declarat: "În acest moment 25 de ţări îşi văd doar interesul propriu. Proiectul european a murit pentru că membrii UE nu au ajuns la un consens. Totuşi, deocamdată, nimeni nu a pierdut şi nimeni nu a câştigat la acest summit şi nu este bine să dramatizăm prea mult". Alexander Kwasniewski, preşedintele Poloniei, a afirmat că ţara sa este interesată ca "UE să rămână în viaţă". Cam acesta este, pe scurt, tabloul sumbru al recent în­cheiatei reuniuni europene de la Bruxelles.
    În ceea ce priveşte situaţia ţării noastre, atât preşedintele Traian Băsescu cât şi premierul Călin Popescu Tăriceanu se arată în continuare destul de optimişti. "Toate ţările membre ale UE m-au asigurat de susţinerea lor în procesul de aderare a României şi Bulgariei", a declarat preşedintele Băsescu. "Data aderă­rii depinde de noi - e o problemă politică internă dacă ne realizăm în termenii stabiliţi şi la calitatea negociată obligaţiile", a mai afirmat domnia sa. La rândul său, premierul Tăriceanu s-a arătat încrezător că preşedinţia britanică a Uniunii Europene, care începe la 1 iulie, "va contribui la relansarea proiectului constitu­ţional european", chiar dacă şi la Londra există temeri asupra viabilităţii aces­tuia. Totodată domnia sa a dat asigurări că unii termeni economici ai Tratatului de Aderare sunt "bătuţi în cuie", astfel că România ar urma să primească de la bugetul UE o sumă anuală echivalentă cu 4 la sută din PIB, adică aproximativ 30 de miliarde de euro pentru perioada 2007 - 2013 (din care în jur de 18 miliarde fonduri de coeziune şi aproape 12 miliarde destinate agriculturii).
    Rămâne să vedem ce ne va rezerva viitorul. Se va impune liberalismul anglo-saxon sau va câştiga teren poziţia francezilor, care vor să accentueze politicile agricole, politicile sociale, îndeosebi cele de asistenţă socială şi de combatere a şomajului? La urma urmei, important este ca proiectul Europei Unite să mear­gă înainte.

---