Mafia lemnului a căpătat tot mai mare amploare în judeţul Alba. Pădurile noas­tre sunt afectate de faptele criminale ale celor care le exploatează în mod ilegal. Pe măsură ce aceşti infractori se îmbogăţesc şi îşi continuă în linişte ac­tivitatea, judeţul Alba îşi pierde echilibrul natural, ecologic. Inundaţiile devin tot mai frecvente, distrugând case, lăsând familii întregi sub cerul liber. Din cauza dezechilibrării ecologice, populaţia judeţului devine tot mai lipsită de apărare în faţa furiei naturii. Căci este limpede, natura, pradă mafioţilor, se răzbună. Iar a­ces­ta este doar începutul. Deoarece copiii noştri vor fi cei care vor plăti, de fapt, păcatele generaţiei noastre. Un copac ciuntit, tăiat de la rădăcină, înseamnă încă un pas sigur spre modificarea definitivă a condiţiilor climaterice. Ploile torenţiale, grindinile, potopul, furtunile vor fi determinante ale mediului în care nu vom mai putea trăi ca până acum. Vom fi nevoiţi să locuim într-o lume căreia nu îi vom mai pu­tea face faţă. Celor care exploataţi în mod ilicit pădurile judeţului, vă dau o ul­timă şansă de a înceta activitatea criminală împotriva pădurilor. Celor care trăiţi de pe urma lemnului judeţului nostru, îmbogăţindu-vă cu preţul sănătăţii mediului în care trăim noi şi copiii noştri, vă spun pentru ultima oară: până aici v-a fost!
    În calitatea mea de prefect al judeţului, consider că am fost suficient de clar până acum când am anunţat că voi stârpi cu mâna mea Mafia lemnului. V-o spun pen­tru ul­tima oară: sfârşitul furturilor de copaci din pădurile Albei este aproape. Azi, în mod oficial, declar război tuturor celor care ne fură pădurea şi vă asigur că voi fi nemilos.
    Punctele de control stabilite la fiecare ieşire din judeţ, unde în permanenţă vă vor aştepta reprezentaţi ai Poliţiei, ai Gărzii de Mediu, ai Gărzii Financiare şi ai Cor­pului de Control al Prefectului sunt porţile voastre sigure spre închisoare. Vom opri fiecare maşină ce transportă lemne, vom verifica la sânge toate actele transportatorilor, fiecare bucată de lemn care părăseşte judeţul. Şi vă asigur din nou că nu ne va scăpa nimic. Sunt decis să elimin definitiv sistemul mafiot al lemnului, în care hoţia s-a instalat atât de confortabil. Şi să fiţi convinşi că o voi face! Mii de mc de lemn i-au fost furaţi judeţului Alba, în dauna locuitorilor săi. Valuri de reclamaţii ale cetăţenilor care sesizează abuzurile voastre asupra pădurilor vin înspre Prefectură. De acum însă, numărul lor va descreşte vertiginos. Pentru că am antrenat toate instituţiile statului în acest război, pe care voi, tâlhari la drumul mare, îl veţi pierde.
    Azi, vă acord ultima şansă de a renunţa la crimele voastre împotriva pădurilor. Începând de acum, închisoarea îşi deschide larg porţile pentru voi!

---

     - De câteva zile, combinele au intrat în lan la secerişul orzului. Cu alte cuvinte a fost declanşată campania agricolă de vară. În zilele pre­mer­gătoare începutului de strângere a cerealelor păioase şi, mai cu seamă a grâului, a avut loc o furtunoasă răzvrătire a fermierilor împotriva a ceea ce ei au numit "falsa criză de supraproducţie a grâului". După opinia dvs. în ce condiţii a debutat campania agricolă de vară şi ce şanse există de-a evita o criză de proporţii a grâului din recolta 2005?
    - Nu vreau să fiu nici pesimist, demobilizator, dar nici optimist fără măsură. Este un adevăr neîndoielnic faptul că după un an anterior cu producţii de cereale record, fermierii din judeţ se tem că nu-şi vor putea valorifica la un preţ rezonabil grâul din acest an. Şi temerile lor s-ar putea să fie pe alocuri îndreptăţite. La ora ac­tuală în silozurile societăţilor de profil, în depozitele şi magaziile producătorilor se mai află încă un volum apreciabil de cereale ce n-au putut fi valorificate pe piaţa internă şi nici la export. Din informaţiile pe care le am aceste necazuri în­grijorătoare sunt cunoscute şi de către Ministerul Agriculturii şi Guvern. Deocam­dată nu s-a luat nici o decizie în privinţa prevenirii unei crize a grâului. Eu sunt încrezător în găsirea unor rezolvări onorabile. Aşa cum s-a mai întâmplat în anii anteriori, criza grâului va putea fi soluţionată de aşa manieră încât fermierii să nu ajungă într-un colaps financiar.
    - Rămânând tot în perimetrul campaniei agricole de vară, vă întreb dacă există realmente o criză reală de supraproducţie la grâu sau acum se plăteşte tribut lipsei de coerenţă şi realism în dezvoltarea echilibrată a agriculturii?
    - Nu doresc să fac acum rechizitoriul a ceea ce s-a întâmplat cu agricultura românească în ultimii 15 ani. Dacă retrocedarea pământului celor îndreptăţiţi şi-a găsit în general o exploatare acceptabilă, chiar dacă însemnate suprafeţe de te­ren arabil sunt lucrate în condiţii de subzistenţă, iar o bună parte din pământ este lăsat pârloagă, în zootehnie a avut loc o nesăbuită acţiune de distrugere a fer­melor şi complexelor de profil. Scăderea dramatică a efectivelor de animale a diminuat considerabil posibilităţile de valorificare a cerealelor, de convertirea lor în carne, lapte şi alte produse animaliere. Acum ne găsim în situaţia unui deze­chilibru extrem de păgubos între cele două ramuri vitale ale agriculturii: vegetale şi animale. La condiţiile pe care le are judeţul nostru (190.000 ha de păşuni şi fâneţe) există mari posibilităţi de relansare a creşterii efectivelor de animale. Am în vedere în mod deosebit speciile bovină şi porcină. Conducerea MAPDR a de­marat în acest sens o mare ofensivă de revitalizare a zootehniei. Sunt deja în­fiinţate mai multe ferme zootehnice model de creştere a bovinelor. Ne vom îngriji să preluăm experienţa acestora şi să finalizăm astfel de programe şi în judeţul Alba. Totodată va trebui să revedem structura culturilor agricole. O diminuare a suprafeţelor cultivate cu grâu şi promovarea în cultură a altor plante: sfeclă de zahăr, floarea-soarelui, soia etc. ar fi în favoarea producătorilor. Nu trebuie negli­jate nici oportunităţile exportului de grâu, cu toate că în UE, Canada şi SUA, în ţările foste URSS există stocuri mari de cereale, grâul românesc îşi poate găsi desfacerea şi pe piaţa externă oricât de accerbă va fi competiţia. Fermierii aş­teaptă măsuri concrete pentru aplicarea Legii privind organizarea şi funcţionarea pieţii produselor agricole şi alimentare care să stabilească un preţ de referinţă şi un preţ minim garantat, care să stea la baza preţului grâului şi celorlalte produse agricole.
    - Vă propun să ne întoarcem pe tarla la seceriş. Vă rog să ne oferiţi câ­teva informaţii privind programul de recoltare din această vară.
    - Din datele pe care le am la îndemână rezultă că avem de recoltat o suprafaţă de 31.900 ha cultivate cu orz, grâu, orzoaică şi ovăz. Cu toate capriciile vremii spe­răm să obţinem o producţie medie de grâu de 3.208 kg/ha, ceea ce înseamnă o producţie totală de 86.300 tone. Producţii bune se vor recolta şi la celelalte cul­turi de păioase. Cu cele 616 combine, 3.462 pluguri, 1.297 de remorci şi 673 au­tocamioane există posibilităţi reale de a realiza o viteză zilnică de recoltat de peste 2.240 hectare. Aceasta înseamnă că în mai puţin de 18 zile bune de lucru se va putea strânge întreaga producţie de cereale. Din calculele efectuate de noi reiese că la dotarea existentă se poate transporta zilnic în jur de 3.500 tone de cereale. Prin urmare întreaga producţie de 112.300 tone de cereale va putea fi transportată din câmp la blocul de depozitare în circa 25 de zile.
    - Este un fapt îndeobşte cunoscut că o pondere însemnată din trac­toarele, combinele şi mijloacele de transport ce participă la campania a­gricolă de vară sunt învechite, se defectează des. Aţi luat în calcul şi aceşti timpi morţi?
    - Bineînţeles că am avut în vedere starea reală a dotării tehnice a societăţilor a­gricole. Din moment ce mai bine de 60% din tractoare şi combine au norma de exploatare depăşită, ne aşteptăm la unele surprize neplăcute. Să nu se uite însă că sunt fermieri ce lucrează suprafeţe mari de teren ce s-au dotat cu tractoare şi combine performante. Repet, dacă timpul ne ajută nu se vor crea probleme ce nu se vor putea rezolva. Suntem încrezători că şi eliberarea terenului de paie şi efec­tuarea arăturilor se vor realiza în aşa fel încât campania agricolă de toamnă să înceapă în condiţiuni bune.
    - În perspectiva aderării României în 2007 la Uniunea Europeană ce credeţi că ar trebui să ştie să facă fermierii, Ministerul Agriculturii, Guver­nul?
    - Negocierea dosarului "Agricultura" a fost extrem de greu. Important este ca în timpul care a mai rămas fiecare producător agricol, fermier, crescător de ani­male să cunoască nivelurile de producţie convenite, calitatea acestora şi mo­dalităţile de valorificare a lor pe piaţa unică. În organizarea pieţii interne a produ­selor agricole se cuvine avut în vedere exigenţele şi cerinţele politicii agricole co­munitare. Adoptarea unor acte normative care să conducă la armonizarea inte­reselor noastre cu cele din UE, este de mare urgenţă. Producătorii agricoli aş­teaptă măsuri de stimularea asocierii şi dezvoltarea unui comerţ civilizat cu pro­duse agricole prin cooperative şi/sau pieţe en-gros, încheierea de contracte ferme între producătorii agricoli şi achizitori, diminuarea drastică a intermediarilor. Ne aşteaptă o perioadă extrem de grea până la aderare. Eu cunosc bine forţa şi ca­pacitatea specialiştilor, fermierilor şi lucrătorilor din agricultura judeţului şi cred că vom găsi împreună resurse de a ne alinia cât mai bine la cerinţele şi exigenţele partenerilor din Uniunea Europeană.

---

     Uniunea Naţională a Cooperativelor de Consum din România "Centrocoop" şi-a schimbat numele în timpul congresului extraordinar care a avut loc în staţiunea mureşeană Sovata. Astfel, acest organism a devenit Uniunea Naţională a Coo­peraţiei de Consum.
    Cei peste 500 de delegaţi participanţi la întrunire au decis, însă, cu o ma­jo­ritate zdrobitoare menţinerea în funţiile de conducere a aceloraşi oameni. Astfel, Nicolae Gavrilă a fost reales preşedinte, în timp ce George Gavrilescu şi-a păstrat postul de vicepreşedinte. Congresul de la Sovata a scos, însă, la iveală faptul că în cadrul "Centrocoop" există o stare tensionată determinată de faptul că Uniu­nea şi-a pierdut sediul, acuzat de această situaţie fiind preşedintele Comisiei de Cenzori, Ion Mărculescu. Mai multe persoane din Uniune au afirmat despre aces­ta că ar fi făcut o serie de afaceri ilicite sub umbrela "Centrocoop". (A.C.)

---

     Sâmbătă, 9 iulie la Bucureşti va avea loc Consiliul Naţional de Coordonare al Partidului Democrat, ocazie cu care vor fi ocupate, prin votul delegaţilor, funcţiile incluse în Biroul Permanent Naţional al PD. Printre acestea se numără şi cele ze­ce funcţii de vicepreşedinte. Pentru una dintre aceste funcţii candidează şi Mircea Hava, preşedintele PD Alba. Poate că zece vicepreşedinţi par cam mulţi, dar s-a considerat necesar ca fiecare regiune a ţării să fie bine reprezentată la ni­velul BPN. În ce priveşte candidatura lui Mircea Hava, trebuie să spunem că ea es­te firească din perspectiva rezultatelor organizaţiei PD Alba, care este, după organizaţiile bucureştene, cea mai puternică din ţară. În plus, acum că preşe­dintele PD este un ardelean, este necesar ca el să aibă o puternică bază de sprijin. (A.D.)