În organizarea Consiliului Local şi Primăriei Comunei Gârda de Sus, judeţul Alba, în parteneriat cu Administraţia Parcului Natural Apuseni şi în colaborare cu: Asociaţia "Izvoarele Arieşului", Aso­ciaţia Comitetul Local OVR Gârda de Sus, Aso­ciaţia Platoului Gheţar- Călineasa Asociaţia Speologică Sfinx Proiectul Arnica Montană, s-a desfăşurat în comuna Gârda Târgul de Turism "Chemarea Gheţa­rului". Acesta a avut loc recent şi a inclus singura manifestare culturală tradi­ţională de amploare ce se desfăşoară pe teritoriul P.N.Ap. - Târgul din Poiana Călineasa. Manifestarea face parte din programul componentei 4 "Conştientizare publică" din cadrul proiectului PHARE CBC "Culoar româno-maghiar pentru con­servarea biodiversităţii". Obiectivele Târgului au fost: prezentarea şi promovarea ofertei de cazare, trasee turistice, produse artizanale, produse culinare sub forma unei expoziţii, organizarea unui Seminar cu tema "Un exemplu de utilizare a po­tenţialului ecoturistic în dezvoltarea locală - comuna Gârda de Sus" şi orga­niza­rea unei Manifestări de tip Nedee - "Târgul din Poiana Călineasa".
    Miercuri a avut loc Târgul din Poiana Călineasa. Plecarea din centrul Comunei Gârda spre Poiana Călineasa a avut loc dimineaţa cu câteva mijloace de trans­port puse la dispoziţie de organizatori. Aici a avut loc mai întâi o slujbă ţinută de un sobor de preoţi la piatra de temelie a viitoarei biserici. Ulterior a avut loc un Festival Muzical cu participarea unor ansambluri populare locale, respectiv al ele­vilor de la Şcoala Generală Gheţar şi al tinerilor de pe platoul Gheţar - Căli­nea­sa, urmat de un joc popular.
    Cu toate că vremea a fost închisă, la manifestare au participat câteva sute de persoane, majoritatea localnici, dar şi din judeţele Bihor, Cluj, Alba, Vâlcea, Si­biu, Braşov, precum şi invitaţi de la Parcurile Koros Maros, şi din Ungaria. Au fost organizate standuri de Proiectul Arnica Montană, Administraţia Parcului Natural Apuseni, Asociaţia Speologică Sfinx, şi C.R.I.M. Deşi în trecut (până în urmă cu câteva zeci de ani) manifestarea numită şi "Târgul de la Dat" era urmată de bătăi între diverse persoane care ajungeau în stare de ebrietate, caracterul cultural al manifestării a înlocuit caracterul violent din trecut. Dacă în urmă cu 4-5 ani numărul participanţilor scăzuse foarte mult, până la câteva zeci, acum datorită organizării acestei manifestări sub forma unui spectacol cu muzicanţi, numărul acestora a revenit la câteva sute (în jur de 500) ca în trecut. Din partea Parcului Natural Apuseni au participat directorul acestuia dl. ing. Alin Moş precum şi dl. Alexander Zinke - consultantul Uniunii Europene pentru programul PHARE CBC.

---

     Aflăm cu oarecare invidie că Sibiul a introdus un sistem computerizat de co­rectare electronică a orei indicate de orologiile istorice din turnuri printr-o cone­xiune radio-satelit cu Institutul de Fizică Atomică din Frankfurt. Precizia orei e­xacte este de o zecime de secundă pe lună.
    În Alba Iulia milenară, capitala judeţului Alba, nu avem decât un ceas care nu mai funcţionează de ani de zile. Albaiulienii sunt mai modeşti. Ei s-ar mulţumi şi dacă orologiul lor s-ar învârti mecanic, numai să arate mersul vremii, chiar dacă n-are performanţele celor sibiene. După cum se ştie, serbările municipiului Alba Iulia au înghiţit sume mari de bani. Oare este aşa de greu să se revină la tradiţia locală? În eventualitatea că maşinăria orologiului, fiind aşa de veche, nu mai poate fi reparată, ar putea fi achiziţionat alt ceas, care ar putea reînvia marşul lui Avram Iancu, Crăişorul Munţilor Apuseni. Un astfel de gest reparatoriu ar fi cu si­guranţă apreciat cum se cuvine de albaiulienii ce-şi mai dau încă întâlnire la ceasul public.(S.T.)

---

     Peste un milion de pensionari, care şi-au încetat activitatea în perioada 1981-1990, îşi vor putea ridica pensiile recalculate. Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale a finalizat cea de-a doua etapă de recalculare a pen­siilor pentru 1.100.000 de dosare. Aproximativ 500.000 de pensii vor fi mai mari, în urma recalculării, cu 552.519 lei vechi.

---

     La Casa de cultură a sindicatelor din Alba Iulia s-a încheiat cea de-a IX-a ediţie a Trofeului hidroenergeticianului, organizat de Sucursala Alba şi Hidroe­lec­trica Bucureşti. La ediţia din acest an au luat parte 48 de concurenţi din 12 su­cursale şi 8 filiale ale SC Hidroelectrica SA din întreaga ţară. Timp de 4 zile au avut loc fazele preliminare ale concursului profesional. În cursul zilei de vineri, 15 dintre cei mai buni profesionişti s-au întrecut în faza finală în meseriile: electrician exploatare centrale şi staţii electrice; maşinist turbine hidro; electrician PRAM-AMC; lăcătuş de întreţinere şi reparaţii agregate energetice şi electrician de între­ţinere şi reparaţii agregate.
    În finalul concursului, în funcţie de punctajul obţinut, juriul alcătuit din per­so­nalităţi şi specialişti de marcă din universităţile de profil şi institute de cercetare, au declarat câştigători pe primii trei clasaţi pentru fiecare meserie. Mircea Pa­piuc, maşinist turbine hidro de la Sucursala hidrocentrale Sebeş, a ocupat locul III. Câştigătorilor le-a fost decernat Trofeul hidroenergeticianului, diplome şi pre­mii.
    Prezent la concursul profesional maraton, d-l ing. Traian Oprea, director ge­neral al SC Hidroelectrica SA, i-a felicitat pe participanţi şi pe câştigători, apre­ciind că această formă de competiţie profesională a creat o emulaţie benefică între toţi meseriaşii societăţii. Înainte de plecarea spre judeţele lor, participanţii la această utilă şi instructivă reuniune au luat parte la un frumos spectacol susţinut de îndrăgita formaţie de muzică uşoară Amadeus. (S.T.)

---

     Efectivele de animale din judeţul Alba la 31 mai 2005 au fost de 84.667 bovine, 137.615 porcine, 292.465 ovine şi caprine şi 4.057 mii capete păsări. Comparativ cu situaţia din 31 mai 2004, efectivele au crescut cu 2,8% la ovine-caprine şi cu 3,5% la păsări şi au scăzut cu 0,6% la bovine. În perioada 1 ianuarie - 31 mai 2005 producţia agricolă animală a fost de 16.311 tone carne, 634,1 mii hl lapte şi 61074 mii bucăţi ouă. Faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, producţia de carne a crescut cu 9,9%, cea de lapte cu 1,3%, iar pro­ducţia de ouă cu 7,2%. (N.I)