Un telefon de la primarul din Horea, Corneliu Olar, şi-o lacrimă cât istoria toa­tă, ceea ce în cuvinte sună aşa: "O furtună azi noapte s-a apropiat de Ţebea, a intrat în Pantheonul mândriei noastre naţionale, a în­vol­burat brazi, stejari, plopi, nuci şi a retezat într-o clipă Gorunul lui Horea, adică mlădiţa aceea rămasă de aproape 800 de ani, după ce a fost muşcat de alte furii ale naturii, dar şi de răsmeriţe şi răscoale, de la zi la noapte şi de la noapte la zi".
    La ora 14.00 eram la Ţebea, cu primarul Olar şi viceprimarul comunei. Prezenţa delegaţiei horene i-a luat puţin prin sur­prin­dere pe cei din Baia de Criş şi din municipiul Brad.
    Gorunul, falnicul manuscris al identităţii naţionale, avea peste 800 de ani. Ho­rea s-a rezemat de tâmpla lui în nenumărate rânduri, chibzuind cu ortacii cum să scape de sărăcie. Avea înălţimea de peste 10 metri, a cunoscut "două reparaţii capitale", în 1978 şi 2003 "renovat ca trunchi şi ram", adică strâns cu brâu de ci­ment pentru a rezista intemperiilor. Din rădăcina gorunului s-a revărsat legenda care glăsuieşte aşa: "După tragerea pe roată a lui Horea şi Cloşca de pe Dealul Furcilor, trupul martirilor a fost despicat în mai multe părţi, puse la intrarea în sate, pe cărări în munţi, să îngrozească. Un grup de moţi a pus mâna pe braţul drept al Crăişorului Horea, l-au făcut nevăzut, au ajuns la Ţebea, au săpat o groa­pă sub Gorunul falnic, şi au aşezat acolo preţioasa lor parte. Au astupat groapa şi se spune că mlădiţa existentă de atunci, n-ar fi altceva decât mâna dreaptă a lui Horea".
    Marţi spre miercuri, 20 iulie 2005, o furtună a retezat această uriaşă mlădiţă, cei doi brazi falnici din apropiere şi a culcat totul la pământ. Creanga uriaşă a Go­runului zăcea lângă trunchiul de ciment. Din ea crescuseră alte zeci de ra­muri. Frunze, ghindă verde, un cuib de albine aveau ochii aplecaţi parcă nevi­novaţi, peste care s-a suprapus gestul primarului Olar: înmânarea unui simbol de porţelan cu însemnele comunei Horea doamnei (custodelui Pantheonului de la Ţebea), Maria Oanţă, spre a fi depus în Muzeu sau în biserică. O clipă cât istoria toată! Şi apoi pentru a nu îndurera şi mai mult ramurile, Olar şi ceilalţi de la Horea au găsit o creangă mare ruptă dintr-o alta, crengi mărunte, pe care cu permi­siu­nea custodelui, şi apoi a primarului Florin Cazacu (Brad) a dus-o la Horea şi pe ea va fi imortalizat chipul martirilor, sfinţit cu prilejul "Zilei lemnarului" din 27 au­gust 2005. Ramuri, adică moaşte din moaştele Gorunului-Tată, o biografie deo­potrivă eroică şi sentimentală. Se vor odihni pe pământul sfânt al Fericetului, iar prezenţa lor va fi cea mai frumoasă lecţie de istorie contemporană. Şi aşa cum a remarcat directorul cotidianului "Unirea", d-l Gheorghe Ciul: "Gorunul secular de la Ţebea va avea, cu ajutorul lui Dumnezeu, o altă mlădiţă la Horea".
    Abia oamenii care-şi trăiesc cu adevărat istoria devin fragmente de eroism. Una dintre acestea poartă numele lui Corneliu Olar, ce a dăruit şi Muzeului Au­rului şi Primăriei Brad o clipă eternizată în porţelan de Horea.

---

     - Domnule prefect Cosmin Covaciu, în ultimele zile au circulat diverse comentarii care sugerau, mai mult sau mai puţin direct, că nu aţi fost foarte implicat în problemele judeţului. Ba că aţi fost la Bucureşti când era inundat Aiudul, ba că aţi întârziat la sărbătoarea de pe muntele Găina. Totuşi, ce aţi făcut în tot acest timp?
    - Fenomenele naturale nu se produc niciodată cum am vrea noi şi nici măcar cum le prognozează specialiştii. Nu am fost plecat la Bucureşti în interes per­sonal, ci am avut scopul clar de a-i convinge pe cei de la Casa Naţională de Pensii de necesitatea unui sediu nou pentru Casa Judeţeană de Pen­sii Alba. Actuala locaţie a Casei Judeţene de Pensii este revendicată şi în acelaşi timp e într-o stare de degradare avansată, ceea ce face ca activitatea acesteia să fie deficitară. În aceeaşi zi, am purtat o discuţie cu ministrul Gheorghe Flutur, în le­gătură cu furturile masive de lemn din pădurile judeţului şi intenţia mea fermă de a le eradica o dată pentru totdeauna. Am discutat de asemenea cu dl. ministru pro­bleme legate de proiectele pe care le avem în vedere în domeniul agriculturii, ţi­nând seama de situaţia acesteia din judeţ şi de interesul unor investitori străini pentru agricultura judeţului. Întâmpinăm mari dificultăţi în sprijinirea fermierilor din judeţ, inclusiv din vina celor care ne acuză acum de inactivitate, dar care atunci când ocupau anumite funcţii au neglijat unele as­pecte care au dus la eliberarea mai multor titluri de proprietate pe aceeaşi parcelă de teren. Există şi alte aspecte "moştenite" la care noi nu am fi vrut să facem referiri, dar acum suntem, pur şi simplu, obligaţi. De exemplu, nu a existat în Prefectură o evaluare a se­cre­tarilor de Primării, chiar dacă calificativele acestora au fost avizate de prefect. Per­sonal nu mă deranjează declaraţiile unora, bine protejate de imunitatea par­lamentară, declaraţii cu iz electoral, dar opinia publică aşteaptă să fie informată corect, adevărul trebuie spus aşa cum este el şi nu cum le convine unora.
    Preocupările mele, în calitate de reprezentant al Guvernului în teritoriu, sunt diverse, intenţionez să pun în legătură investitori străini cu deţinătorii de terenuri pe care aceştia nu le pot cultiva, existând în acest sens dorinţa unor firme străine de a realiza culturi de rapiţă. Prin această modalitate îmi îndeplinesc o altă da­torie, aceea de susţinere a creării locurilor de muncă suplimentare la nivelul fie­cărei localităţi şi evident de sporire a veniturilor administraţiilor publice locale.
    Drumul meu la Bucureşti a mai avut un scop. Discuţia cu ministrul Comu­ni­caţiilor, Zsolt Nagy, despre realizarea unei reţele performante integrate pentru a­ver­tizarea populaţiei în caz de urgenţe şi care să pună în legătură toate autorităţile publice din judeţ. M-am întâlnit, totodată, cu ministrul Mediului, cu care am purtat o discuţie vis-a-vis de regularizarea râului Aiud, judeţul Alba fiind singurul care a solicitat punctual fonduri pentru a îmbunătăţi starea râurilor şi a preveni pe viitor dezastre de proporţii. Şi asta, în timp ce toate demersurile mele pentru rezolvarea clară a unor probleme erau catalogate drept plimbări. Eu am făcut ceea ce con­sider că reprezintă responsabilitatea mea faţă de oamenii din judeţ.
    - În timpul inundaţiilor, care au fost acţiunile pe care le-aţi desfăşurat?
    - Sincer, nu am prea avut timp să-mi fac publică activitatea din această pe­rioadă. Încă din data de 8 iunie când a avut loc prima inundaţie, am fost prezent la Livezile, unde s-a intervenit cu echipamente pentru a limita proporţiile distru­gerilor. La Aiud, unde au fost mai multe evenimente în serie, s-a intervenit de fie­care dată cu echipamentele necesare remedierii situaţiei. Imediat după inundaţiile de la Aiud, a trebuit să fiu prezent la Ocoliş, unde am urmărit direct operaţiunea de evacuare cu elicopterul a celor aflaţi în pericol într-o tabără din zonă. Ulterior a trebuit să aprovizionăm cu alimente şi apă cele peste 100 de persoane izolate la Lunca Largă. În această zonă, în colaborare cu Consiliul judeţean şi Serviciul de Gospodărire a Apelor, am asigurat 600 tone de piatră pentru refacerea unor dru­muri care aproape nu mai existau. Am asigurat totodată motorina pentru un taf care se afla la Lunca Largă şi care lucrează pentru reînfiinţarea albiei râului (albia este din momentul viiturii în curţile oamenilor). Îi mulţumesc în mod special Aso­ciaţiei pentru Ajutor Maltez din România, singura societate non-profit care s-a oferit voluntar să ne ajute, precum şi Prefecturii Arad care şi-a exprimat dorinţa de a-i sprijini pe cetăţenii din zonă.
    Inundaţiile cu care ne-am confruntat nu ne-au prea lăsat şansa să ripostăm. Am făcut, cred eu, imposibilul într-o situaţie în care nu s-ar fi putut face mai mult. Am ascultat cetăţenii şi am observat că au fost în cea mai mare parte mulţumiţi de intervenţiile autorităţilor judeţene şi locale. Cu această ocazie vreau să-i felicit pe colaboratorii din cadrul Instituţiei Prefectului, pe colegii din Consiliul Judeţean, instituţiile deconcentrate şi în mod deosebit pe militarii care au rezistat eroic, u­ne­ori chiar mai mult de 48 de ore, în bătălia cu apele.
    - Ce e drept, aţi plecat repede de pe muntele Găina. De ce?
    - Pentru mine personal manifestările culturale au trecut pe plan secund, aşa cum a trecut şi campania politică. Am considerat mult mai importantă rezolvarea problemelor cauzatoare de inundaţii, de aceea m-am întâlnit cu reprezentanţii CFR cu care am purtat discuţii aprinse şi le-am cerut să decolmateze chiar luni podul de la Aiud, în condiţiile în care licitaţia cu termen de execuţie era stabilită pentru sfârşitul lunii septembrie. Tot în acest timp am discutat cu cei de la ANIF pentru realizarea de îmbunătăţiri funciare pe Valea Aiudului astfel încât să nu mai avem deversări. În urma demersurilor făcute, lucrează 4 buldozere, 2 excavatoare şi o draglină. Pe parcursul inundaţiilor, am coordonat prin telefon sau la faţa lo­cului acţiunile, la Alba Iulia, Aiud, Livezile, Ocoliş, Şugag, Zlatna, Meteş, Baia de Arieş, Galda de Jos, Sălciua, Unirea, Ighiu, Teiuş.
    - Care a fost participarea dumneavoastră la activitatea de ajutorare a copiilor sinistraţi?
    - În limita bugetului pe care foştii guvernanţi l-au acordat pentru judeţul Alba, am făcut toate demersurile posibile şi, fără falsă modestie, vă pot spune că am atras fonduri externe pentru a obţine mai mulţi bani în scopul depăşirii crizei. În tot acest timp, împreună cu Asociaţia "Sprijiniţi copiii" şi Prima TV am organizat în premieră naţională o tabără pentru 100 de copii din zonele afectate grav de inundaţii. Se pare că acest proiect va fi copiat şi de alte judeţe, o iniţiativă care nu poate veni decât în cazul în care îţi pasă de oameni.
    - Aveţi vreun mesaj pentru locuitorii judeţului?
    - Aş vrea să le reamintesc cetăţenilor să ţină cont de avertizările meteorologice de care îi înştiinţează primarii şi să apeleze cu încredere 112, pentru orice pro­blemă cu care se confruntă şi le promitem că vom fi lângă ei în cel mai scurt timp posibil.

---

     Un nou proiect ce vizează dezvoltarea judeţului Alba a intrat în faza de im­ple­mentare aducând 4 milioane de dolari în judeţul nostru din fonduri neram­bur­sabile. În cadrul Programului guvernamental de alimentare cu apă la sate, judeţul Alba beneficiază de o finanţare de 4 milioane de dolari, pentru introducerea apei potabile în satele Totoi, Tărtăria, Noşlac, Biia, Sâncel, Şibot, Vinţu de Jos şi Cri­cău. Marţi, 19 iulie, a avut loc o întâlnire între reprezentanţii Unităţii de imple­men­tare din cadrul Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, cei ai fir­mei care se ocupă de realizarea acestui proiect, conducerea CJ Alba şi primarii localităţilor ce vor beneficia de acest program. Scopul întâlnirii a fost clarificarea unor aspecte tehnice în vederea demarării efective a proiectului. Ministerul Trans­porturilor gestionează atât demersurile de proiectare cât şi pe cele de execuţie, iar lucrările se vor desfăşura foarte repede datorită regimului de epuizare, adică construcţia unui nou obiectiv începe după ce a fost finalizat obiectivul precedent. Astfel, în primăvara anului 2006 vor începe lucrările, urmând ca până la finele anu­lui să fie date în folosinţă toate sistemele de alimentare cu apă prinse în program. (I.P.)

---

     În cadrul conferinţei de presă organizată la sediul Inspectoratului Şcolar Ju­deţean Alba, inspectorul şcolar general, domnul Cornel Sandu a precizat că în curând va fi demarată acţiunea de schimbare a directorilor de unităţi şcolare ru­rale şi urbane care au fost numiţi cu delegaţie până la concursul ce trebuia să aibă loc în luna noiembrie a anului 2004, concurs ce nu s-a mai ţinut. Cei mai mulţi directori aflaţi în situaţia menţionată sunt la sate. Înlocuirea se va face abia după evaluarea rezultatelor obţinute de cei vizaţi în timpul ocupării acestui post, astfel că există posibilitatea ca unii directori să îşi păstreze funcţiile. Fotoliile ce vor rămâne vacante vor fi ocupate tot prin delegare până la organizarea urmă­torului concurs ce va avea loc în noiembrie 2005. (L.I.)

---

     Trei tineri, respectiv Ştefan R. (19 ani), Adrian R. (27 de ani) şi Costel R. (30 de ani), toţi din judeţul Ialomiţa, sat Bărbuleşti au fost prinşi pe raza oraşului Câmpeni în timp ce efectuau acte de comerţ fără a avea acte de provenienţă a mărfii. Respectivii vindeau "la negru" aparate de fotografiat marca Olimpia. Asu­pra lor, într-o geantă, au fost găsite 15 astfel de aparate în valoare de 2,5 mii lei (25 milioane de lei). Produsele au fost ridicate în vederea confiscării, iar vânzătorii ambulanţi au fost amendaţi, fiecare, cu suma de 600 de lei (6 milioane de lei). (L.I.)