Prefectul Cosmin Covaciu a participat ieri la sediul Garnizoanei din Alba Iulia, la ceremonialul militar şi slujba religioasă dedicate Zilei Imnului Naţional, a de­clarat purtătorul de cuvânt al Instituţiei Prefectului, Cosmina Horvath. Ea a pre­cizat că acţiunea s-a desfăşurat la o oră matinală şi în cazarmă pentru a-i proteja pe participanţi de caniculă. Au participat reprezentanţi ai autorităţilor judeţene şi locale, înalte feţe bisericeşti, militari din cadrul unităţilor MApN, MAI şi SRI, veterani de război, oameni politici, reprezentanţi ai unităţilor de învăţământ şi ai serviciilor deconcentrate. În alocuţiunea sa, prefectul Cosmin Covaciu a insistat asu­pra semnificaţiei speciale a acestei zile deosebite şi asupra importanţei im­nului pentru fiecare popor, în calitate de simbol naţional. Din păcate, o sărbătoare care nu a deşteptat pe nimeni, căci un sfert de oră de cântat, fie el chiar imnul, cu cele 11 strofe ale lui, nu poate decât obosi, chiar cel mai bărbătesc cor din lu­me. (R.G.)

---

     - Dezastrele pricinuite de inundaţiile catastrofale din acest an au adus din nou la ordinea zilei consecinţele nefaste ale tăierii nesăbuite a pă­durilor. În ce măsură se confruntă şi judeţul nostru cu astfel de fenomene dramatice?
    - Am mai spus-o şi cu alte ocazii. Din fericire, cu unele mici excepţii, în Alba nu se poate vorbi de existenţa unui dezechilibru între volumul de masă lemnoasă exploatată şi posibilitatea efectivă de refacere, creştere a pădurilor. Din statistica multor ani rezultă că programul tăierilor n-a fost realizat niciodată. La prima vedere s-ar putea crede că din acest punct de ve­dere suntem favorizaţi. Aparent numai pentru că odată ajunsă la maturitate pădurea trebuie valorificată ca masă lemnoasă. Dacă este lăsată să îmbătrânească prea mult se depreciază şi nu mai este bună nici de lemn de foc. Problema care se pune este când, unde şi câtă pădure se taie. Dacă se respectă amenajamentele silvice şi regulile de dezvoltare durabilă a pădurii se pot preîntâmpina apariţia unor dezastre cum au fost bu­năoară în estul ţării. Cu toate că volumul de precipitaţii din anul acesta a întrecut cu mult media multianuală şi în judeţul nostru, din fericire populaţia a fost mai puţin afectată. În schimb furtunile şi viiturile au produs mari necazuri sectorului fo­restier.
    - Aţi făcut o evaluare a pagubelor? La ce valoare se situează pier­derile?
    - Cel mai grav au fost afectate drumurile forestiere. Din constatările efectuate pe teren rezultă că au fost distruse complet sau parţial peste 158 de km de drumuri forestiere. Pagubele depăşesc 36 de miliarde de lei. Refacerea drumurilor de acces în parchetele aflate în exploatare reclamă resurse financiare deosebit de mari şi necesită un volum de lucrări diverse ce nu pot fi realizate chiar aşa de repede. În ce ne priveşte am regândit programul de investiţii pe întregul an şi l-am adaptat nevoilor şi priorităţilor. Toate cele 26 de miliarde de lei ce revin semes­trului doi al anului din programul de investiţii vor fi destinate reabilităţii drumurilor forestiere care ne interesează cel mai mult. La ora actuală ne îngrijorează foarte mult salvarea masei lemnoase rezultată din doborâturile de vânt. Numai în raza Ocolului silvic Cugir la Canciu, au fost doborâţi de furtună 72.000 mc de masă lemnoasă şi alţi 12.000 mc în Ocolul silvic Sebeş. Arborii doborâţi au vârste cu­prinse între 80 - 105 ani. Deci se poate spune că pădurea era matură. După aprecierile noastre, 20% din arborii căzuţi s-au rupt şi nu mai pot fi valorificaţi ca lemn de lucru superior. Pentru a nu lăsa lemnul să se sufoce şi deprecieze, în scurt timp vom organiza licitaţii pentru exploatarea şi valorificarea pădurii culcată la pământ. Dorim ca această operaţiune să se încheie cât mai repede pentru ca suprafeţele respective de teren să fie reîmpădurite în timp util. Evident că în si­tuaţia creată vom revedea planul de punere în valoare a masei lemnoase la nivelul întregului an. Cu toate nenorocirile ce s-au abătut peste capul nostru, vreau să spun că în primul semestru al anului DS Alba a îndeplinit programul fixat de Regia Naţională a Pădurilor la toţi indicatorii de performanţă fizici şi valorici, in­clusiv exportul.
    - Ce evoluţie se întrevede în exploatarea pădurii în cea de-a doua parte a anului?
    - Dacă ne plângem că va fi greu nu ne va ajuta nimeni. Trebuie să găsim re­surse financiare, tehnice şi umane de a trece peste încercările la care natura ne-a supus. Sunt încrezător că aşa se va întâmpla. Evoluţia lunii iulie este pro­mi­ţătoare. Sunt şanse reale să ne îndeplinim toate obligaţiile ce ne revin. Ne aflăm în plină campanie de recoltare a fructelor de pădure. Contăm pe o producţie de 300 tone de afine. Avem deja încheiate contracte externe convenabile la preţuri cuprinse între 1400 - 1450 de euro tona de afine. La zmeură, măceşe şi po­rum­bele sunt de asemenea solicitări la export dar deocamdată n-am încheiat con­tracte. Suntem prevăzători ca nu cumva starea vremii să afecteze producţia a­ces­tor fructe.
    - Din ordinul prefectului Cosmin Covaciu, se efectuează controale şi verificări pe linia respectării regimului tăierilor şi gestionării masei lem­noase. La ce vă aşteptaţi să se... descopere?
    - Mai întâi vreau să fac o precizare. La ora actuală 40% din pădurile judeţului au trecut în administrarea ocoalelor silvice private. Mai sunt apoi pădurile co­munale, cele atribuite persoanelor fizice, cultelor religioase. În baza unor con­tracte noi administrăm în jur de 26.000 ha de păduri ale unor structuri private. Deci răspunderile sunt împărţite. Fiindcă s-a discutat atât de mult de furturile de masă lemnoasă din pădurile Regiei Naţionale, în judeţul nostru nu sunt aşa de multe cazuri încât să le socotim un fenomen. În comparaţie cu anul anterior vo­lumul de masă lemnoasă sustrasă ilegal este mult mai mic. Nu doresc să prezint situaţia în roz, dar Alba nu se confruntă cu fenomene de vandalizare a pădurii, care să pună în pericol stabilitatea munţilor. Nu se taie parchete mai mari de 3 ha. De bună seamă că atât timp cât se fură un singur copac nu ne putem declara mulţumiţi. Prin măsurile luate de întărire a pazei şi controalelor, furturile de lemn pot fi diminuate mai mult. O parte din personalul Direcţiei este antrenat în ac­ţiunea de control. Aşa că nu pot să-mi dau cu părerea la ce concluzii se va ajun­ge. În ce ne priveşte am executat toate lucrările incluse în programul de protecţie a fondului forestier. Este vorba despre amenajarea unor bazine torenţiale în fond forestier, baraje, praguri, lucrări de corectarea torenţilor, de protecţie a drumurilor forestiere. Ştiu că în judeţ există câteva sute de joagăre şi instalaţii de prelucrare a lemnului. Unele dintre ele s-ar putea să funcţioneze şi ilegal, dar repet, să aşteptăm finalizarea controlului. Din informaţiile pe care le avem se întâlnesc şi cazuri în care unii cetăţeni au abuzat de dreptul de proprietate şi au tăiat arbori fără să fie marcaţi de personalul ocoalelor silvice din zonă.
    - Putem fi încrezători în dezvoltarea durabilă a pădurii?
    - În mod cert. Statistica spune că inundaţii de proporţiile celor din anul acesta se repetă la 25 - 30 de ani. Până atunci să sperăm că se vor efectua şi alte lu­crări complexe de amenajări hidroenergetice şi de protecţie care să ne pună mai mult la adăpost de furia apelor.

---

     Alexandru G., de 50 de ani, din Cugir, a fost internat joi noaptea la Spitalul Judeţean de Urgenţă, în stare gravă, după ce a consumat preparate culinare cu ciuperci. Surse medicale de la "Urgenţe" au declarat că pacientul a fost diag­nos­ticat cu intoxicaţie acută cu ciuperci, bărbatul fiind suspect şi de insuficienţă he­pato-renală. Întrucât rezultatele analizelor de laborator au confirmat starea gravă în care se afla pacientul, acesta a fost internat imediat la secţia ATI, pentru a beneficia de tratamentul care se impune în astfel de situaţii. Medicii atenţionează încă o dată cetăţenii să nu consume ciupercile culese de ei sau de persoane neavizate, chiar dacă pretind că ştiu să facă deosebirea între ciupercile comes­ti­bile şi cele otrăvitoare.(R.G.)

---