"Şi s-a schimbat la faţă înaintea lor, şi a strălucit faţa Lui ca soarele, iar veşmintele Lui s-au făcut albe ca lumina" (Mt. XVII, 2).
    După ce ne-a obişnuit cu nenumărate minuni, săvârşite asupra naturii (prefa­ce­rea apei în vin, potolirea mării) şi asupra oamenilor (tămăduirea orbilor, leproşilor, paraliticilor, etc), Iisus ridică ştacheta performanţelor sale, cu o minune de mare efect privind propria Sa persoană. Într-un anturaj restrâns, compus din doar 5 martori, Mântuitorul se schimbă la faţă înaintea lor, întreaga Lui configuraţie căpătând o strălucire orbitoare. Când au mai auzit şi glas din nori zicând: "Aces­ta este Fiul Meu cel iubit, în care am binevoit; pe Acesta ascultaţi-L,... ucenicii au căzut cu faţa la pământ şi s-au spăimântat foarte" (Mt. XVII, 5-6). După ce Moise şi Ilie, cei doi invitaţi de onoare veniţi din altă lume, s-au întors în patria lor, Iisus, însoţit de Petru, Iacob şi Ioan, au coborât de pe munte, reluându-şi acti­vi­ta­tea de fiecare zi.
    Omul contemporan, dar şi omul dintotdeauna este supus unui proces lent şi în­delungat de transformare şi schimbare la faţă, atât a trupului, cât şi a sufletului.
    Candoarea copilăriei, culoarea trandafirie a unui obraz angelic, frăgezimea tru­pului, puritatea şi nevinovăţia din priviri, sinceritatea încrederii în părinţi, în edu­ca­tori, bucuria neprefăcută de a primi şi dărui, pacea netulburată consumată pe săturate, fără griji şi multe altele, sunt valori unice ale patrimoniului uman, ple­cate în pribegia fără întoarcere a transformării şi schimbării, fără speranţa de a le mai redobândi vreodată. Tot acest inocent castel de lut, după ani şi ani se înclină şi se sfarmă ajungând pulbere şi ţărână, asemenea măreţului Ierusalim, care din cetate a marelui Împărat devine o ruină, unde nu mai stă nici piatră pe piatră. Am schiţat doar câteva linii ce definesc foarte sumar portretul pieritor al omului.
    Durerea cea mare însă se ascunde după cortina sufletului, care păzeşte cu cer­bicie necuprinsa sumă de acte şi fapte depozitate în vistieria celei mai ne­pătrunse interiorităţi. Sinceritatea şi sfinţenia primilor ani s-au topit ca roua di­mineţii în faţa soarelui dogoritor. Faţa luminoasă a omului este încetul cu încetul cucerită şi strivită de nori negri şi de furtuni devastatoare. Dintele ostil al păca­tu­lui spintecă furios în fostul paradis al sfinţeniei ajuns între timp un bun al nimănui.
    O gamă largă de perversiuni de toate culorile, minciuni ticluite şi rostite cu ar­tă, speranţe şi sentimente înşelate sunt toate pete negre care umbresc imaginea omului originar. Cu ajutorul şi mila Celui de sus, putem aduce din nou soarele pe strada noastră, refăcând chipul nepătat al primului om.

---

     La Alba Iulia s-au încheiat ieri concursurile pentru ocuparea funcţiilor publice de directori executivi şi directori executivi adjuncţi din cadrul a cinci Consilii ju­deţene din ţară: Alba, Sibiu, Mureş, Cluj şi Harghita. La concursurile organizate în centrul de la Alba Iulia au fost prezenţi, în comisiile de evaluare, şi doi repre­zen­tanţi ai Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici: Marian Niculescu şi Simona Un­gureanu. Potrivit lui Marian Niculescu, director executiv în cadrul A.N.F.P., în acest an s-a optat pentru derularea concursurilor la locul desfăşurării activităţii funcţionarilor publici şi s-a urmărit combaterea ideii preconcepute conform căreia concursurile pentru posturile publice nu se desfăşoară pe bază de competenţă. Numai că participarea la aceste concursuri nu a atras prea mulţi candidaţi din cauza salariilor neatractive pe care le presupune calitatea de funcţionar public, motiv pentru care de-abia dacă s-a înscris câte un candidat pe loc. "Prezenţa mai multor candidaţi la aceste concursuri, deşi ar fi benefică, nu este mare. Ştim foar­te bine că salariul relativ mic nu atrage candidaţi. De exemplu, un consilier su­perior treapta I poate avea, cu tot cu vechime, un salariu brut de 15 milioane", a mai spus Niculescu. Concurenţa mică nu a provocat nici nemulţumiri, astfel că nu s-a înregistrat nici o contestaţie din nici unul dintre cele cinci judeţe. De ase­me­nea, a fost un singur caz, la Harghita, unde, deşi singur pe loc, candidatul pen­tru postul de director executiv al Direcţiei de Patrimoniu, nu a reuşit să treacă de proba scrisă. La Alba Iulia au fost scoase la con­curs următoarele posturi: con­si­lier clasa I, gradul profesional superior, treapta 3 la compartimentul turism din cadrul Direcţiei Tehnice, consilier clasa I, gradul profesional superior, treapta 3 la compartimentul dezvoltare, strategii, programe din cadrul Direcţiei de dezvoltare şi bugete, un referent, clasa III, gradul profesional asistent la Biroul Relaţii Pu­blice, un consilier, clasa I, gradul profesional principal la compartimentul Relaţii Internaţionale şi un consilier clasa I, gradul profesional superior la compartimentul Informatică. Dintre acestea nu a rămas nici un post neocupat. (I.P.)

---

     Cadavrul lui Emil Pitarca, în vârstă de 60 de ani, din municipiul Blaj, a fost găsit, joi, 4 august, de către unul dintre vecinii acestuia, plutind pe Târnava Mare. În urma verificărilor, poliţiştii au stabilit că bărbatul plecase cu o zi înainte, res­pectiv în 3 august, la pescuit, fără a şti desigur ce nenorocire îl paşte. La faţa locului a fost solicitat medicul de familie al bărbatului, care a constatat că de­ce­sul a survenit în urma unui accident cardio-respirator. Emil Pitarca figura în evi­denţele medicale cu încă un accident cardio-vascular. (L.I.)