Miercuri, 3 august a.c., la sediul Primăriei din oraşul Abrud, a avut loc o în­tâlnire a noii conduceri a Companiei Roşia Montană Gold Corporation cu admi­nistraţia primăriei şi consilierii locali şi judeţeni proveniţi din oraşul Abrud, aceştia având şi funcţii de conducere, oameni de afaceri, directori sau patroni de firme etc. D-l Allan R. Hill, noul preşedinte şi director executiv al companiei, a fost în­soţit de echipa managerială a RMGC, d-l John Aston, în calitate de vice­pre­şe­dinte dezvoltare, responsabil comunicare, d-l Greg Duras, vicepreşedinte finanţe şi administraţie, şi d-l Liviu Popa, vicepreşedinte relaţii comunitare. Noua echipă se alătură d-lui Yani Roditis - vicepreşedinte Proiecte, numire anunţată anterior.
    D-l Liviu Ardeleanu, viceprimarul oraşului Abrud, a deschis întâlnirea cu urmă­toarele cuvinte: "Mulţumim noii echipe de conducere pentru prezenţa aici, la A­brud, unde dorim să punem în discuţie colaborarea administraţiei şi Consiliului Local (CL) Abrud cu compania dvs. CL Abrud este de acord şi susţine obiectivele dvs. de la Roşia Montană. În urmă cu câţiva ani, s-a încheiat un protocol scris, cuprinzând obiective atât în avantajul nostru cât şi al companiei. Noi vă rugăm să revedeţi acest protocol împreună cu echipa dvs. şi dacă sunteţi de acord să se poată trece la concretizarea lui". În continuare, Sorin Vătăjelu, directorul Cupru­min SA şi consilier judeţean, a spus: "Zona noastră e o zonă a mineritului. Au mai rămas Roşia Montană şi Cuprumin SA. Ne bucură prezenţa dvs. aici, ca primii investitori străini în minerit. E singura şansă. Şi noi vrem investitori străini, mai urmează negocierile. Ştim că şi dvs. aveţi probleme importante privind studiul de impact. Aici lucrurile s-au împotmolit şi trebuie să obţineţi avizările. Noi le-am obţinut, suntem cu ele la zi ca să putem funcţiona. Acum trei ani a fost o relaţie de colaborare cu noi, cu firma, s-au făcut şase foraje dar s-au oprit, noi având ca obiect cuprul, iar compania aurul".
    Au urmat şi alţi consilieri care au luat cuvântul.
    * Adrian Bendea, consilier local Abrud şi preşedintele PD, a spus: "Abrudul s-a dezvoltat ca localitate istorică şi dorim să rămână aşa. Noi, abrudenii, vrem să rămânem aici, asumându-ne toate riscurile mineritului. Am participat la imple­mentarea proiectului de la început, credem în acest proiect. Majoritatea dintre noi avem legături cu mineritul. Toate fondurile alocate aici au fost din minerit. Sper ca această colaborare dintre companie şi CL Abrud să fie benefică. Dorim să stu­diaţi protocolul, să discutăm concret asupra acestuia, să discutăm orice pro­blemă şi vom găsi soluţii pozitive pentru ambele părţi. Şi eu sunt fiu de miner şi dorim ca fiii de mineri să urmeze activităţi miniere, să aibă locuri de muncă".
    * Ioan Scrob, consilier local Abrud: "Fac parte din comisia socială. Planul ur­banistic general are efecte negative asupra cetăţenilor din Gura Cornei, pe care noi l-am votat ca să fie o zonă industrială. Acestora nici nu li se cumpără pro­prietăţile şi nici nu pot face nimic pentru că nu li se mai aprobă autorizaţii de con­strucţii, lucru care se perpetuează de doi ani de zile. Este un suspans şi dorim ca procesul de cumpărare-relocare a cetăţenilor să se termine. Consider că e o discriminare faţă de Roşia Montană. Noi avem o responsabilitate foarte mare prin aprobarea PUB şi PUZ. Trebuie ca RMGC să arate că vrea să facă ceva concret şi aici".
    * Constanţa Pleşa: "Eu sunt un consilier atipic. Susţin investiţia. Între timp ne vom edifica în privinţa seriozităţii companiei privind şi Gura Cornei. Doresc să pun două întrebări: dacă veţi cumpăra proprietăţi anul acesta şi dacă veţi începe con­strucţia caselor pentru cei care au semnat precontracte". La aceste întrebări, d-l Allan R. Hill a subliniat că răspunsurile sunt în funcţie de avizele pe care trebuie să le obţină, menţionând că acestea sunt aproape terminate".
    * Nicolae Gaiţă, consilier local Abrud: "Sunt la al doilea mandat de consilier. Oamenii aşteaptă de la noi, cei cu care s-a început negocierea acestui protocol, fapte. Noi am mizat pe aceste resurse financiare. Am pierdut proiecte pentru că n-am avut acei bani. Dumneavoastră aţi cunoscut prea bine afacerea pe care aţi încheiat-o şi riscurile acestui protocol pentru o firmă ca a dvs. şi vreau să vă în­treb dacă vă asumaţi acordul încheiat."
    * Marcel Stan, profesor, consilier judeţean, a spus: "Relaţia cu administraţia judeţeană, cu Consiliul judeţean este bună. D-l preşedinte al CJ Alba, Ion Du­mitrel, a fost primul care a efectuat o vizită la Roşia Montană, a vizitat obiectivele de aici. Este interesat direct de o deschidere favorabilă pentru a sprijini proiectul. La CJ se pune problema respectării stricte a legilor şi angajamentelor companiei. Nerespectarea lor desigur va aduce sancţiuni. Eu sunt unul care a sprijinit in­vestiţia în CL şi CJ şi cred că aceasta va ajuta nu numai mineritul ci chiar şi turismul, datorită descoperirilor arheologice ce s-au făcut şi se vor face aici. Un aspect deosebit este că administraţia judeţeană vrea să dezvolte turismul în zona Munţilor Apuseni".
    *Viorel Huţuleac, consilier judeţean: "Sunt încântat de mutările pozitive care au loc acum la Companie. Eram îngrijorat de modul cum evolua şi de faptul că lucrurile păreau că intră în amorţire în ceea ce priveşte comunitatea din Roşia. Sunt şi eu membru al comunităţii din Roşia Montană şi în acelaşi timp un sus­ţi­nător al proiectului. Am susţinut, dezinteresat, prin toate mijloacele această in­vestiţie. Doresc să fiţi cât mai pragmatici şi să nu vă lăsaţi pradă mioriticului ro­mânesc. Încetarea achiziţiilor de proprietăţi a adus neîncrederea oamenilor de la Roşia Montană".
    *Alan Hill, preşedintele C.A. al companiei Gabriel Resources, a declarat refe­ritor la intervenţiile celor citaţi: "Noi, noua echipă, aducem acestui proiect o dez­vol­tare responsabilă, cele mai bune practici, am adoptat un nou cod de etică şi conduită în afaceri al companiei şi dorim să creăm noi locuri de muncă, să reducem şomajul, să dezvoltăm infrastructura, aşa cum am făcut-o în alte zone şi, nu în ultimul rând, să protejăm mediul înconjurător. Noi avem experienţa americană a unei investiţii de 20 de ori mai mari decât cea de la Roşia Montană şi ne-am ocupat de dezvoltarea economică şi socială a comunităţii de acolo. Însă fără avizele şi autorizările necesare noi nu putem obţine finanţări. Căutăm să avem o relaţie foarte strânsă cu Guvernul României şi de aceea începând cu 1 august a.c. «Gabriel» îşi va desfăşura oficial activitatea la biroul din Bucureşti. De îndată ce etapa de autorizare a proiectului va fi finalizată, «Gabriel» îşi propune să mărească şi numărul angajaţilor din România în vederea pregătirii etapelor finale. În timp scurt veţi afla şi mai multe lucruri despre noi. Vom acorda un interes deosebit populaţiei dar şi noi, la rândul nostru, avem nevoie de suportul dumneavoastră. Credem cu tărie că în acest moment avem oamenii potriviţi şi că ei vor aduce o forţă proaspătă pentru implementarea proiectului la standarde ri­dicate de mediu şi social. Vreau să adaug faptul că Proiectul Roşia Montană va utiliza cele mai bune tehnologii disponibile în acest moment în lume". (I.R.)

---

     Deşi observate de presă şi de opinia publică interesată de mersul vieţii politice judeţene de mai mult timp, dar negate de actorii principali, neînţelegerile din ca­drul Alianţei Dreptate şi Adevăr de la nivelul judeţului au fost ieri recunoscute oficial. Cele două partide PNL şi PD au avut conferinţe de presă separate, con­vocate la interval de o oră una faţă de cealaltă. Asta, deşi se convenise ca PNL şi PD să aibă conferinţe de presă comune, iar sediul ADA să fie la sediul PD Alba. Întâmplarea de ieri a fost prevestită cumva de faptul că la conferinţele de presă comune reprezentanţii PNL apăreau rar şi mereu se grăbeau cu treburi. Că între cele două partide comunicarea merge greu o dovedeşte şi faptul că democraţii au aflat abia dimineaţa că PNL Alba face conferinţă de presă separată. "Nu cred că avem nevoie de conferinţe de presă separate pentru a ieşi în evidenţă, a declarat vicepreşedintele PD Alba, Ion Dumitrel. O acţiune comună ar fi mult mai benefică. Oamenii ştiu oricum cine din ce partid face parte, iar dacă ei cred că cei din Par­tidul Democrat sunt mai buni este pentru că probabil oamenii noştri fac mai mult şi mai bine (...) dar am fost votaţi împreună şi este normal să rămânem îm­pre­ună". La rândul său, senatorul Alexandru Pereş crede că strategia PNL are o oarecare legătură cu alegerile anticipate despre care el este aproape convins că vor avea loc la sfârşitul anului. "În afară de Cosmin Covaciu, ceilalţi lideri ai PNL Alba au mari lipsuri în a interacţiona cu cetăţenii". La alegerea conducerii PNL Alba, probabil că liberalii nu s-au gândit la alegerile anticipate şi au promovat oa­meni care nu prea stau prin judeţ, iar acum încearcă să corecteze lipsa de vi­zibilitate prin conferinţe de presă separate. Există, spune Alexandru Pereş, o serie de orgolii la nivelul liderilor liberali, dar tot el crede că ele trebuie rezolvate punctual în cadrul Consiliului judeţean de coordonare al Alianţei DA. Şi pentru că veni vorba despre acest organism, acum a fost momentul ca şi Dumitrel şi Pereş să recunoască la unison că "nu funcţionează". De câteva săptămâni n-a mai avut loc nici o întâlnire.

---

     Conducerea PNL Alba a decis organizarea separată a conferinţelor de presă săptămânale faţă de cele susţinute până acum de Alianţa D.A., unde liberalii îi au ca parteneri pe democraţi. Decizia a fost adusă la cunoştinţa reprezentanţilor mass-media de către vicepreşedintele PNL Alba, Simion Creţu, directorul Agen­ţiei de Dezvoltare Regională Centru, la conferinţa de presă susţinută vineri, 5 au­gust. Liberalii motivează luarea acestei hotărâri prin faptul că există probleme de interes public, atât de ordin politic, cât şi administrativ, despre care pot fi in­for­maţi cetăţenii prin intermediul membrilor PNL aflaţi în diferite funcţii de conducere la nivel local şi judeţean. Simion Creţu a spus că deşi în Alianţa D.A. liberalii sunt parteneri cu democraţii, respectându-se anumite înţelegeri, totuşi, PNL şi PD sunt două partide politice distincte. La rândul său, deputatul PNL de Alba, Tiberiu Bărbuleţiu, a declarat că, în cazul conferinţei de presă comune, ar trebui ca la o masă să se stea câte 4-5 liberali şi 4-5 democraţi pentru a-şi expune problemele, întâlnirea transformându-se într-o conferinţă de presă maraton, lucru ineficient. Mai mult, parlamentarul liberal a spus că din discuţiile purtate cu colegii săi din alte judeţe, conferinţele de presă au fost organizate în comun doar pe perioada campaniei electorale, iar apoi, fiecare partid din Alianţa D.A. a organizat separat întâlnirile cu presa. Tiberiu Bărbuleţiu susţine că speculaţii pe această temă s-ar putea face, dar motivul este unul foarte "prozaic". Şi prefectul Cosmin Covaciu, vicepreşedinte al PNL Alba, a spus că decizia organizării separate a conferinţelor de presă nu are alte conotaţii, cum ar fi, de exemplu, ultimele evenimente politice de la nivel central.(R.G.)

---

     Deputatul de Alba al Partidului Conservator, Nicolae Popa, a ţinut să răs­pundă unor declaraţii făcute de anumite persoane din coaliţia de guvernare la adresa partidului din care face parte, considerându-le "deranjante". Liderul con­servator a declarat vineri, 5 august, într-o conferinţă de presă susţinută la Alba Iulia, că "se pare că tot mai des în ultima vreme câţiva rătăciţi în "meandrele politicii", este vorba despre domnul Berceanu şi chiar domnul deputat Olteanu, fac tot felul de afirmaţii pripite, ca să nu spun neinspirate, în ceea ce priveşte viitorul Partidului Conservator în coaliţia de guvernare". În calitate de vice­pre­şe­dinte al PC şi preşedinte al organizaţiei PC Alba, deputatul Nicolae Popa a spus că respinge asemenea atitudini "dictatoriale", cum că PC trebuie să susţină ne­condiţionat Alianţa şi spune că nu acceptă acest comportament "arogant". «Şi domnul Olteanu şi domnul Berceanu probabil că au amnezie şi uită că în mai mult de 60 la sută din filialele judeţene ale PC nu au fost nominalizaţi candidaţii pentru serviciile descentralizate. În loc ca ei să se războiască cu cei de la PSD care stau "bine merci" pe posturi şi în momentul de faţă, ei au un "fix" de a tri­mite ultimatumuri Partidului Conservator». Liderul conservator a arătat că tran­şarea problemei privind poziţia PC în coaliţia de guvernare se va face în şedinţa Biroului Permanent, care va avea loc joi, 11 august, la Palatul Parlamentului, dar afirmă că PC Alba susţine sprijinirea partenerilor din coaliţie. Dacă se va lua însă în discuţie schimbarea preşedinţilor celor două camere ale Parlamentului, a spus deputatul Popa, PC se va supune majorităţii, pentru susţinerea interesului na­ţi­onal. "Nu suntem anexa nici unui partid şi nici a coaliţiei, suntem un partid de sine stătător, iar strategia şi deciziile politice se iau în interiorul partidului şi nu la sugestia unor rătăciţi din alte partide. Şi, dacă stimabilii noştri colegi nu ştiu, le readucem aminte că, dacă în România nu au avut loc alegeri anticipate, asta s-a datorat exclusiv Partidului Conservator, care a fost rugat să intre la guvernare şi să asigure majoritatea parlamentară", a conchis Nicolae Popa.(R.G.)

---

     În perioada 28 iulie - 3 august a.c, Corpul de Control al Prefectului, împreună cu reprezentanţi ai Inspectoratului Teritorial de Muncă Alba şi ai Inspecţiei Silvice Alba, a verificat 30 de agenţi economici din judeţ care desfăşoară activităţi de ex­ploatare forestieră, se arată într-un comunicat de presă al Instituţiei Prefectului. Au fost depistate mai multe nereguli, care au scos în evidenţă faptul că multe din instituţiile implicate în domeniul activităţii de exploatare forestieră nu îşi fac datoria, tolerând cu bună ştiinţă activitatea ilicită a societăţilor respective. «Să nu ne mai mire atunci defrişările masive din zonele de munte, tăierile ilegale şi îm­bogăţirea peste noapte a unor veritabili "mafioţi ai lemnului"», scrie comunicatul. Raportul Corpului de Control consemnează faptul că nici unul dintre agenţii eco­nomici verificaţi nu deţinea autorizaţie de mediu pentru fiecare parchet în parte, potrivit legii. Mai mult, doar două societăţi comerciale aveau registre de evidenţă a dispozitivelor de marcat material lemnos (aşa numitele ciocane) înregistrate la ISV Alba, conform ordinului MAPDR.
    Din totalul de 30 de unităţi verificate, numai 7 firme respectau prevederile le­gale în materie, în sensul că numărul persoanelor cu studii de specialitate cores­pundea cu numărul dispozitivelor de marcat material lemnos, în timp ce 12 so­cietăţi aveau personal de specialitate insuficient sau chiar deloc, iar 11 agenţi economici nu mai aveau activitate în domeniu. Nici una dintre unităţile verificate nu a comunicat Comisiei de Atestare-Reatestare Bucureşti, în termen de zece zile, modificările survenite în structura de personal pe baza căreia şi-au obţinut atestatul, pentru retragerea ciocanelor de marcat deţinute în plus. În încheierea comunicatului, reprezentanţii organelor de control se întreabă de ce aceste de­ficienţe sunt evidente numai în cazul unei verificări a Corpului de Control al Pre­fectului, fiind de părere că ilegalităţile comise nu ar fi fost sancţionate nici până în prezent, dacă reprezentanţii Instituţiei Prefectului nu ar fi fost prezenţi la faţa lo­cului. Prefectul Covaciu ne-a declarat că Inspecţia Silvică a amendat contra­ven­ţional firmele la care au fost constatate abateri şi a dispus ca dispozitivele de marcat suplimentare aflate în posesia unor agenţi economici să fie predate unităţii din Bucureşti, conform legii.

---

     O mare nenorocire putea să se întâmple după ce o căruţă cu cal lăsată ne­supravegheată pe calea ferată a fost izbită în plin de trenul Rapid ce circulă pe relaţia Oradea-Mangalia. Incidentul s-a petrecut în seara de 4 august, în jurul orei 19.30, între punctul de oprire de la Mirăslău şi staţia de cale ferată Aiud. Din fericire nu au e­xis­tat victime, inclusiv calul scăpând teafăr şi nevătămat. Au existat însă defecţiuni tehnice, respectiv ruperea cuprei electrice şi a robinetului de la rezervorul principal de aer, care au făcut ca rapidul să aibă o întârziere de 42 de minute. Proprietarul atelajului a fost identificat în persoana lui Iosif Szekely, din Aiud, fără forme legale la cantonul CFR din zonă. Pentru nesăbuinţa sa, acesta va trebui să plătească pagubele produse în urma incidentului şi va fi sanc­ţionat contravenţional conform legii. (L.I.)