Faptul că guvernanţii de ieri şi de azi s-au obişnuit să ia de pe agenţii eco­nomici şi de pe micii întreprinzători o sută de piei nu mai miră aproape pe ni­meni. Chiar dacă introducerea cotei unice de 16% s-a dovedit a fi o măsură co­rectă, aducând mai mulţi bani la buget, se pare că aceştia tot nu ajung. Biro­craţia care (încă) sufocă România are o gură aşa de mare şi de flămândă, încât îi musai ca mereu să i se mărească "raţia". Iată, spre exemplu, numai în acest an, cheltuielile de personal au crescut cu 20% în raport cu aceeaşi perioadă a anului trecut, înghiţind astfel în plus circa 800 de milioane de dolari.
    În căutare permanentă de soluţii, Guvernul Tăriceanu, la propunerea ministrului Finanţelor, Ionuţ Popescu, este pe cale de a majora TVA cu trei procente (de la 19% la 22%) şi totodată să crească impozitul pe locuinţele mai spaţioase şi pe maşinile de lux. "Majorarea TVA rămâne cea mai potrivită măsură pentru obţi­ne­rea unor venituri bugetare mai mari începând de anul viitor" - a declarat zilele tre­cute ministrul Ionuţ Popescu. Estimările Finanţelor arată că majorarea TVA cu trei puncte procentuale ar aduce un plus la bugetul de stat de aproximativ 35.000 de miliarde de lei, echivalentul unui miliard de euro.
    O asemenea măsură va aduce într-adevăr mai mulţi bani la buget, dar va avea şi implicaţii negative. TVA fiind un impozit indirect, penalizează mai ales con­su­mul. De aceea taxa în cauză nu este văzută cu ochi buni de populaţie, mai ales de pensionari şi de persoanele asistate social, care şi aşa o duc destul de prost cu banii. Reducerea consumului vine însă în sprijinul guvernanţilor, care n-au reuşit nici până în prezent să pună economia românească pe baze sănătoase, astfel încât aceasta să susţină în totalitate ceea ce consumăm. Toate guvernările de până acum, cu o singură excepţie, dornice să câştige capital politic au sti­mulat pe diferite căi consumul, astfel că acesta a devenit (incorect) principalul motor al creşterii economice. Bazându-se pe consum în aceşti ani, de fapt Ro­mâ­nia s-a bazat în mare parte pe importuri. Asta deoarece producţia internă in­suficient restructurată nu a putut susţine creşterea consumului. Când guvernanţii au observat că motorul creşterii s-a supraîncălzit, cum este cazul şi în prezent, repede s-au hotărât să-i reducă turaţiile, inclusiv prin majorarea TVA. Doar Gu­vernul Isărescu a încercat şi a reuşit în oarecare măsură să folosească exportul ca principal motor al creşterii economice.
    S-a ajuns astfel în situaţia în care ţara noastră a înregistrat în câteva luni de­ficite comerciale de cont curent cât în ani întregi în urmă cu ceva timp. Spre e­xemplu, în primul semestru din 2005, importurile de produse agroalimentare au crescut de aproape patru ori comparativ cu exporturile. Asta în condiţiile în care România are unul dintre cele mai mari potenţiale agricole, însă nimeni nu pune cu adevărat preţ pe munca ţăranilor. Nici acum subvenţiile pentru produsele agri­cole şi agroalimentare nu-i încurajează aproape cu nimic să producă mai mult şi să asigure astfel necesarul pieţei, fără a mai fi nevoiţi să apelăm la importuri.
    Şi uite aşa, în timp ce BNR vrea să ţină actualmente inflaţia sub control scum­pind sau ieftinind leul ori de câte ori vrea, preţurile încep să o ia din nou razna. Cât despre majorarea impozitelor pe locuinţele mai spaţioase, pe vile sau pe maşinile de lux, mulţi analişti susţin că încă nu ne putem permite... luxul de a le­gifera aşa ceva. În primul rând pentru că astfel s-ar anula efortul căpşunarilor din Spania şi al celorlalţi români ce muncesc peste hotare, cei ce pompează mili­arde de euro anual în economia românească, reuşind astfel să susţină în bună parte sectorul construcţiilor cu tot cu locuri de muncă, precum şi serviciile şi co­merţul.

---