Procesarea produselor tradiţionale atestate şi/sau a celor ecologice certificate ar putea reprezenta şansa de supravieţuire a unităţilor procesatoare din judeţ încadrate în categoriile B şi D, dacă respectă normele igienico-sanitare, în caz contrar riscând să fie închise. Aceasta este concluzia la care au ajuns par­ti­ci­panţii la seminarul referitor la implementarea legislaţiei privind condiţiile şi criteriile pentru atestarea produselor tradiţionale, desfăşurat recent la Sibiu. Carmen Mora­riu, director adjunct al Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Alba, a de­clarat că există regiuni în care se produc deja brânzeturi din lapte de vacă sau brânzeturi mixte, dar că acestea nu sunt încă atestate, pentru a fi protejate pe piaţă, după ce vor fi înregistrate oficial, pe baza unui caiet de sarcini. Produsul tradiţional trebuie obţinut din materii prime tradiţionale, să prezinte o compoziţie tradiţională sau un mod de producţie şi/sau de prelucrare tradiţional şi care se distinge în mod clar de alte produse similare din aceeaşi categorie. Pen­tru ca procesatorii să poată fabrica în condiţii de igienă produsele lor tradiţionale, ei vor putea accesa fonduri prin programul Sapard, care urmează să fie modificat. Pentru proiectele de procesare la nivelul fermei a produselor tradiţionale atestate este necesar ca cel puţin jumătate din materia primă folosită să provină din pro­ducţie proprie. Există însă limite de materie primă care poate fi procesată anual: 12.000 hl/an- pentru lapte şi produse lactate, 250 t/an-pentru carne şi produse din carne, 100 t/an-pentru legume şi fructe, 500 t struguri de viţă nobilă/campanie de recoltare-pentru vin, urmând să fie propuse ca eligibile şi produsele de pani­ficaţie. Ca investiţii, vor fi finanţate construirea sau modernizarea spaţiilor şi uti­li­tăţilor pentru procesarea, depozitarea, condiţionarea şi marketingul produselor tra­diţionale, achiziţionarea de echipamente şi instalaţii specifice pentru procesare şi cumpărarea de mijloace de transport specializate pentru transportul produselor alimentare a căror necesitate şi capacitate sunt demonstrate prin studiul de fe­zabilitate. Beneficiarii proiectelor pot fi persoanele fizice autorizate, asociaţiile familiale înregistrate, asociaţiile şi grupurile de producători. Pentru că 30 din cei 32 de potenţiali beneficiari din judeţul Alba sunt societăţi cu răspundere limitată (SRL), Carmen Morariu a spus că va propune introducerea acestei categorii în rân­dul beneficiarilor.Valoarea totală eligibilă a unui proiect este de cel mult 500.000 de euro.

---

     După vreo 7 ani de la cumpărarea sediului din Alba Iulia, cum a remarcat vi­ceprimarul de-atunci şi de-acum, Paul Voicu, Banca Ţiriac a inaugurat oficial Su­cursala Al­ba. Delegaţia centrală a fost condusă de pre­şe­dintele T. Selçuk Şal­dirak, care i-a înmâ­nat, în prezenţa preşedintelui Consiliului jude­ţean, Ion Dumi­trel, a subprefectului Clement Ne­gruţ, deputatului Ştefan Bardan şi a ce­lor­lalţi in­vitaţi, directorului Sucursalei Alba, Flo­rin Magda, un paralelipiped transparent, in­scripţionat cu data inaugurării oficiale. D-l Şal­dirak şi-a exprimat speranţa că a­ceastă a 62-a unitate a băncii va avea re­zultate bune. Totodată a anunţat că Ban­ca Ţiriac este în tratative avansate cu HVB Bank, un investitor strategic cu pre­zenţă bună în teritoriu. Directorul su­cursalei i-a asigurat pe oamenii de afaceri prezenţi că vor fi aplicate aceleaşi standarde înalte de calitate ale băncii, iar re­laţiile cu clienţii vor fi "corecte şi pri­etenoase".
    Vorbind din partea Primăriei Alba Iulia, d-l viceprimar Paul şi-a exprimat sa­tisfacţia că a mai venit o bancă în oraş, ceea ce înseamnă că activitatea eco­no­mică de aici este atractivă. De asemenea, a urat succes noii sucursale, astfel încât să intre în competiţie cu celelalte bănci. Premise sunt. Sediul este unul cochet, în buricul târgului, amenajarea lui (fără dotări de birotică şi informatică) costând 200000 de euro. Biroul unde sunt primiţi clienţii are privelişte plăcută, iar aclimatizarea este asigurată de aparatele de aer condiţionat. Probabil că pe cetăţeanul de rând îl interesează mai puţin faptul că Banca Ţiriac deţine 4,3% din piaţa de retail, că profitul net în acest an a fost în primul semestru de 11,6 milioane de euro (în creştere cu peste 20% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut) şi că activele băncii erau în 30 iunie de circa 800 milioane de euro. Dar sigur va fi bucuros să afle că, dacă îndeplineşte condiţiile, poate obţine un card de credit pentru magazinele Metro, ţinând cont că venitul minim solicitat este de numai 100 de euro, că nu se cere avans şi nici girant, iar suma minimă îm­prumutată este de 200 de euro. L-am menţionat doar pe acesta dintre nume­roasele produse bancare oferite, fiindcă mi se pare mult mai accesibil decât produsele similare existente în piaţă. Iar în condiţiile noilor limitări introduse de BNR pentru creditele clasice poate fi o soluţie, chiar dacă dobânzile sunt mai mari. Spor la cumpărături şi la cât mai mulţi clienţi!

---

     Serviciul Teritorial Alba Iulia al Parchetului Naţional Anticorupţie se va muta în sediul în care în ultima perioadă a funcţionat Garda Financiară Alba, aceasta mu­tându-se apoi în Palatul Finanţelor. Potrivit Hotărârii de Guvern nr. 970 din 25 au­gust 2005 "se aprobă transmiterea imobilului, proprietate publică a statului, situat în municipiul Alba Iulia, judeţul Alba,(...), din administrarea Ministerului Fi­nanţelor Publice în administrarea Ministerului Public - Parchetul Naţional Anticorupţie. Predarea - primirea imobilului se face pe bază de protocol între părţile interesate, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri". Clădirea este situată la câteva sute de metri de Tribunalul Alba (acolo unde a funcţionat în condiţii improprii, în cămăruţe mult prea mici, nedotate corespunzător) suprafaţa construită a acesteia fiind de 275 metri pătraţi. Noul sediu al PNA Alba se pare că a aparţinut în anii '50 serviciilor de Securitate ale comuniştilor. Un rol important în schimbarea sediului PNA Alba l-a avut prefectul de Alba, Cosmin Covaciu, care a făcut demersurile necesare punerii la dispoziţie a noului spaţiu. (I.P.)

---

     Potrivit directorului Direcţiei Tehnice din cadrul CJ Alba, Dan Popescu, a fost suplimentată valoarea destinată pentru acest an programului de alimentare cu a­pă la sate cu suma 1,5 miliarde lei, prin H.G. 577/'97. Aceşti bani, alături de cele 1,9 miliarde lei destinate iniţial programului, sunt suficienţi pentru a acoperi lucrările de alimentare cu apă de la Ciugud. Au mai fost suplimentate şi fondurile destinate lucrărilor de pietruire a drumurilor comunale din Alba cu suma de 500 milioane lei, bani direcţionaţi către finalizarea lucrărilor pe D.C. 205 Ohaba. Iniţial au fost alocate circa 4,5 miliarde lei pentru lucrările de pietruire a drumurilor comunale. (I.P.)