Multe realităţi au fost şi mai sunt tăinuite în ţara aceasta. Una din tăcerile în­văluite multă vreme în mister a fost: ce s-a ales de profitorii marilor fraude fiscale care au marcat profund existenţa românilor. Supusă tirului şi presiunilor din interiorul ţării, dar mai ales a celor din afară, statistica (oficială) ne-a oferit recent cifre şi informaţii cutremurătoare. Din 1947 încoace aproape 6 milioane de români au fost păgubiţi de afacerile tenebroase ale unor indivizi. Până în 1989, principala sursă a parvenitismului şi îmbogăţiţilor peste noapte au fost naţionalizările şi ex­proprierile abuzive, ce au frizat cele mai elementare drepturi de proprietate. După 1991 am fost cu toţii martorii proliferării jocurilor piramidale, bănci populare, fali­mente, falimente bancare sau fonduri de investiţii care s-au volatilizat ori au fost plasate în cine ştie ce paradis fiscal al lumii.
    Bilanţul contabil al fraudelor este de-a dreptul şocant: peste 5,5 milioane de români au fost înşelaţi cu aproape 20 de miliarde de euro, ceea ce înseamnă o pagubă în jur de 3.600 de euro de căciulă. Nu este nici o eroare de transcriere a cifrei. În scrupulozitatea ei, statistica spune că profitând de naivitatea şi sărăcia, de descumpănirea populaţiei traumatizată din comunism, speculanţii au construit în grabă Caritas Gerard şi alte jocuri de întrajutorare: FMOA, Fondul Naţional de Investiţii etc. Unicul lor scop a fost atragerea de câţi mai mulţi deponenţi. Să ne amintim ce amploare au luat aceste megaafaceri necurate. Populaţia întregii ţări a fost cuprinsă de febra îmbogăţirilor rapide. Mânaţi parcă de un instinct gragar, oamenii au luat cu asalt agenţiile jocurilor piramidale. Mulţi dintre ei au contractat credite bancare amanetându-şi casa, apartamentul, pentru a depune banii la Caritas în speranţa iluzorie a unor câştiguri fabuloase. Ceea ce stârneşte şi azi multe semne de întrebare şi nedumerire este că toate aceste excrocherii nu ar fi fost posibile fără complicitatea guvernanţilor. Ei poartă răspunderea dramelor ru­inării multor familii care s-au văzut deodată că au pierdut tot ce au agonisit cu trudă şi sacrificii o viaţă întreagă.
    Mult controversata problemă a recuperării pagubelor este departe de a fi rezol­vată. După cum se cunoaşte, la 25 iulie 2005 au devenit operaţionale modificările aduse legilor proprietăţii, după care restituirea în natură este principiul de bază al completărilor legislative. Restituirea se va face însă numai acolo unde se mai poate, pentru că foştii proprietari ale căror case naţionalizate s-au vândut în baza legilor existente până la data menţionată îşi pot lua adio de la ele. În compen­saţie, aceştia devin acţionarii celui mai mare fond din această parte a Europei, cu un capital de 4,5 miliarde euro. Se apreciază că cei 100.000 - 120.000 de foşti proprietari vor trebui despăgubiţi cu 5-6 miliarde de euro.
    Prin "desecretizarea" unor informaţii, a fost posibil să se afle că naţionalizarea a păgubit 3 milioane de români, falimentele bancare alţi 1.500.000, fondurile Gerard 330.000, FNI - 300.000, Caritas - 260.000, FMOA şi SAFI 100.000, CEC-Dacia 32.000, Mega Caritas - 12.500, Mondoprosper - 10.000, MTS Leasing - 700 de păgubaşi. Este bine să se ştie măcar atât că în naţionalizarea din 1947 - 1962 români au pierdut 9 miliarde de euro, prin depunerile la CEC pentru auto­turisme Dacia - 6 miliarde euro, falimente bancare (1998-2000) - 4 miliarde euro, FNI (2000) - 150 milioane de euro, Caritas, joc piramidal (1993 - 1994) - 80 milioane de euro, SAFI MTS Leasing (2005) - 50 milioane de euro, SAFI (1996) - 40 milioane de euro, Gerard, joc piramidal (1993 - 1994) - 20 milioane euro, Mega Caritas, joc piramidal (4 milioane euro), Mondoprosper - 1,8 milioane de euro. Rezumând "PIB-ul" celor 55 milioane de cetăţeni înşelaţi într-un fel sau altul de stat ori de organizatorii "jocurilor piramidale" se ridică la suma astronomică de 19,346 miliarde de euro.
    Furturi, înşelăciuni, excrocherii şi inginerii financiare, toate sub oblăduirea şi cu complicitatea statului, a guvernanţilor, au făcut din România o ţară de păgubiţi. Ei vor să ştie unde se află banii lor, cine sunt profitorii şi cer cu insistenţă să se facă dreptate, să le fie restituiţi banii luaţi cu japca.

---

     Pe 1 septembrie a.c., a expirat cel de-al doilea termen de finalizare a lu­cră­rilor de execuţie la podul din Galtiu, termen prelungit prin act adiţional din cauza ploilor şi inundaţiilor care s-au produs în acest an în judeţul Alba. Astfel, începând tot de ieri, potrivit contractului existent între Consiliul Judeţean Alba şi S.C. Con­struct Invest S.A. (societatea care execută lucrările) se percep penalităţi ca ur­mare a nerespectării termenului de predare a lucrării, termen amânat până acum de 2 ori întrucât lucrarea trebuia finalizată până pe 3 iulie a.c. Penalităţile se calculează în funcţie de procentul rămas din lucrări care, potrivit directorului Direcţiei Tehnice din cadrul CJ Alba, Dan Popescu, se află în acest moment la 70%. Costurile totale ale investiţiei sunt cifrate la aproximativ 12 miliarde lei. Podul care leagă Sântimbru de Galtiu şi care scurtează foarte mult legătura din­tre Alba şi Blaj a fost luat de ape în vara anului trecut iar lucrările de refacere au fost începute în primăvara lui 2005. Tot potrivit lui Dan Popescu, începând cu 15 septembrie este foarte posibil ca pe acest pod să fie reluată circulaţia, în mod selectiv însă. (I.P.)

---

     Subprefectul Clement Negruţ se va întâlni săptămâna viitoare cu directorul Minvest Deva, Pompiliu Crai, pentru a discuta problema trecerii cu titlu gratuit a clădirilor din patrimoniul companiei din localităţile în care exploatările miniere subordonate s-au închis în proprietatea consiliilor locale. Subprefectul a spus că în fosta colonie minieră de la Almaşu Mare, de exemplu, blocul de locuinţe ar putea fi renovat şi dat în folosinţă de către Consiliul Local, în caz contrar existând riscul ca în câţiva ani clădirea să se degradeze foarte mult. Tot aici există o cantină, care ar putea fi renovată şi folosită în interesul comunităţii, pentru a aduce venituri la bugetul local. La Baia de Arieş, trebuie rezolvată problema celor peste 40 de locatari ai căminului de nefamilişti, care nu mai primesc apă şi energie electrică încă de iarna trecută, dar imobile ale fostei exploatări miniere există şi la Zlatna. Cu acest prilej, Clement Negruţ a spus că va discuta şi pro­blema banilor pe care foştii mineri disponibilizaţi de la Zlatna îi mai au de primit din partea firmei pentru munca prestată în luna aprilie 2004. În urma discuţiilor purtate anterior cu Aurel Zisu, lichidatorul SC Zlatmin Zlatna, a rezultat faptul că, potrivit legii, drepturile salariale se plătesc doar pentru ultimele 6 luni înainte ca exploatarea minieră să fie declarată în lichidare. Cum lichidarea a fost declarată oficial în 3 noiembrie 2004, foştii angajaţi au putut încasa numai salariile cuprinse între lunile mai şi noiembrie, drepturile salariale aferente lunii aprilie rămânând restante. Suma totală pe care foştii mineri o mai au de încasat nu depăşeşte 900 de milioane de lei, în ultima perioadă dinaintea închiderii minei existând apro­xi­mativ 160 de salariaţi.

---

     Impresionaţi de suferinţele familiilor afectate de ultimul val de inundaţii care a lovit judeţul Harghita, partenerii germani de twinning din Landul Brandenburg, din Germania, au decis să se implice în îndepărtarea efectelor calamităţilor din acest judeţ. Declaraţia a fost făcută de directorul Agenţiei de Dezvoltare Regională Cen­tru, Simion Creţu, care a participat ieri dimineaţă la o conferinţă de presă sus­ţi­nută alături de ministrul-preşedinte al Landului Brandenburg, Mathias Platzek şi preşedintele organizaţiei Diakonia a Bisericii Evanghelice, Thomas Dane. Di­recto­rul ADR Centru a arătat că membrii Cancelariei Landului Brandenburg au decis organizarea unei campanii de strângere de fonduri, după ce săptămâna trecută s-au aflat în vizită de lucru la CJ Harghita, banii urmând să fie utilizaţi pentru în­depărtarea efectelor calamităţilor din acest judeţ. "Imaginile sunt asemănătoare cu cele din SUA, Bavaria, Austria şi Elveţia. Însă catastrofa ce a lovit România a fost foarte puţin mediatizată de mass-media noastră. Ceea ce în România lipsesc sunt resursele financiare necesare pentru înlăturarea pagubelor. Fondul pentru catastrofe s-a epuizat încă de la primele inundaţii ce au apărut în luna iunie a acestui an. Această ţară, care marşează acum pe drumul către Europa, nu este încă pregătită pentru astfel de catastrofe. Noi dorim, ca parteneri, să fim acum solidari cu Regiunea Centru", a declarat ministrul-preşedinte al Landului Bran­den­burg şi preşedintele Consiliului Federal al Landurilor (Bundesrat), Mathias Pla­tzek. Prima donaţie a fost făcută deja de către organizaţia germană caritabilă Diakonia, care a virat suma de 10.000 de euro în contul special deschis în Ger­mania. "Acest gest de solidaritate din partea partenerilor germani este impre­sionant şi demonstrează calitatea şi anvergura relaţiilor care s-au stabilit între Regiunea Centru şi Landul Brandenburg. În acelaşi timp, este un gest normal, în convergenţă cu valorile pe care atât partenerii noştri, cât şi noi le practicăm şi care guvernează relaţiile dintre Re­giunea Centru şi Landul Brandenburg", a de­clarat Simion Creţu. Preşedintele CJ Harghita, Levente Bunta, a transmis că sa­lută apelul la strângerea de donaţii a celor din Brandenburg, pentru că orice ajutor este binevenit.

---

     Nicolae V. în vârstă de 59 de ani a fost grav rănit după ce căruţa în care se afla s-a răsturnat. Conform raportului poliţiei în data de 30 august, în jurul orei 19.30, bărbatul s-a deplasat cu o căruţă încărcată cu buşteni pe drumul forestier de pe raza satului Dârleşti. La un moment dat, din motive neprecizate, caii s-au speriat şi au luat-o la trap, bărbatul nemaiputând să-i stăpânească. În urma smu­citurilor Nicolae V. a fost aruncat la pământ, iar atelajul şi buştenii s-au prăvălit peste el. Prins ca într-o menghină acesta nu a reuşit să se elibereze. Din fericire în apropiere se aflau doi cetăţeni din comuna Horea care probabil auzind zgo­mo­tul făcut de lemne s-au dus să vadă ce s-a întâmplat. Cei doi l-au găsit pe Ni­colae V. inconştient şi, cu mari eforturi, au reuşit să-l scoată de sub buşteni şi l-au transportat cu o altă căruţă în centrul comunei. De aici bărbatul a fost dus la Spitalul judeţean Alba de unde a fost transferat la Spitalul judeţean Sibiu. Se pare că bărbatul cumpărase animalele de curând şi probabil nu le ştia năravul.(L.I.)

---

     Problema înfiinţării unor perdele forestiere de protecţie la marginea drumurilor naţionale şi judeţene este principalul subiect de discuţie din cadrul întâlnirii pe ca­re subprefectul Clement Negruţ o va avea astăzi, de la ora 10.00, cu repre­zen­tanţii tuturor instituţiilor abilitate. Vor fi prezenţi şefii Direcţiei Silvice Alba, SC Dru­muri şi Poduri Locale, Secţiei Drumuri Naţionale Alba, precum şi conducătorii altor instituţii publice cu responsabilităţi în domeniu. Subprefectul a declarat că vor fi supuse dezbaterilor zonele în care este absolut necesară plantarea unor arbori puternici şi aspectele financiare ale înfiinţării acestor perdele forestiere de protecţie.(R.G.)

---

     Asociaţia "Sprijiniţi Copiii" deschide porţile Taberei "Voluntariat 2005", aflată la a cincea ediţie, care va avea loc în intervalul 1-7 septembrie a.c., la Strungari, comuna Pianu. În sprijinul acestei tabere, 20 de elevi şi studenţi, voluntari ai Aso­ciaţiei "Sprijiniţi Copiii" vor învăţa să lucreze pentru persoanele cu dizabilităţi. Ta­băra face parte dintr-un proiect mai amplu finanţat de Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap, iar scopul ei este schimbarea atitudinii tinerilor sănă­toşi faţă de cei dezavantajaţi, încurajarea voluntariatului, ca alternativă la delăsare şi indiferenţă, creşterea motivaţiei voluntarilor pentru cunoaşterea nevoilor per­soa­nelor cu dizabilităţi şi satisfacerea acestora prin activităţi de acompaniere, repre­zentare de interese şi organizarea timpului liber.
    Cei 20 de voluntari participanţi în Tabăra Voluntariat 2005 vor fi incluşi, în urma instruirii, în reţeaua regională de voluntariat pentru persoanele cu dizabilităţi şi fiecare dintre ei s-a angajat să efectueze cel puţin 360 de ore în următorii 3 ani în acest domeniu, indiferent unde s-ar afla, în ţară sau în afara ei. (Iulia BUCUR)

---

     Lucrători din cadrul Serviciului de Investigaţii Criminale l-au depistat, identificat şi reţinut, în 31 august, pe numitul Octavian O. în vârstă de 40 de ani, din Baia de Arieş. Bărbatul are de efectuat o pedeapsă privativă de libertate de 2 ani şi 8 luni pentru că nu şi-a achitat îndatoririle faţă de familie, respectiv pentru abandon de familie. Mandatul a fost emis de către Judecătoria Alba în data de 24 iunie 2005. Octavian O. a fost depus în arestul de la Câmpeni, de unde va fi mutat în arestul IPJ Alba, urmând să fie transferat la un penitenciar pentru a-şi ispăşi pedeapsa. Aşadar aviz amatorilor! Atunci când vă luaţi un partener de viaţă trebuie să ştiţi la ce vă înhămaţi şi că dacă nu vă plătiţi "datoriile" puteţi chiar să fiţi încarceraţi.(L.I.)