Începând cu data de 1 ianuarie 2002 în România a intrat în vigoare această lege privind venitul minim garantat, potrivit căreia bugetele locale ale unităţilor ad­ministrativ-teritoriale se acordă ajutorul social lunar, constituit pe principiul soli­darităţii sociale. Potrivit legii, fondurile necesare pentru plata acestui ajutor social se suportă din bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale şi se consti­tuie din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, precum şi din venituri proprii. Încă de la intrarea în vigoare a acestei legi şi până în prezent, pri­măriile au înregistrat dificultăţi la plata sumelor necesare ajutorului social, chel­tuielile variind de la aproximativ 1% din totalul bugetului local în cazul municipiului Alba Iulia şi până la 30% sau chiar 60% din totalul bugetului local, în cazul unor comune ajungând până la 158% - Săliştea sau 100% - Rimetea. Pentru a veni în sprijinul administraţiilor locale, CJ Alba a solicitat primăriilor o analiză a cheltu­ielilor legate de aplicarea acestei legi şi a eficienţei folosirii fondurilor, precum şi propuneri de îmbunătăţire sau modificare a prevederilor Legii 416. Aproape jumă­tate dintre cele 77 de primării, adică 32, au răspuns că nu au nici o propunere cu privire la această lege deşi li se cerea, pe lângă sugestii, să facă o analiză a evoluţiei cheltuielilor cu "416" în perioada 2002-2005, ponderea lor în volumul bugetului ş.a. Dovadă că 50% din primării ori nu ştiu exact despre ce-i vorba, ori pur şi simplu nu le interesează câtuşi de puţin cum şi pe ce se duc banii din propriile bugete. Printre cei care au catadicsit să dea răspunsuri mai mult sau mai puţin complete părerile asupra eficienţei Legii 416 sunt însă împărţite: "Pentru persoanele beneficiare de ajutor social care sunt apte de muncă trebuie ca în perioada celor 72 de ore de muncă să fie blocată activitatea unei persoane din cadrul primăriei pentru a supraveghea ceea ce muncesc dânşii, deoarece aceşti muncitori nu au simţul răspunderii şi voinţa de a efectua o muncă de calitate", sunt de părere cei de la Primăria Bucium sau, la Ohaba: "Legea 416/2001 este binevenită pentru ajutorarea celor nevoiaşi dar asta nu înseamnă a se încuraja lenea şi nemunca care (sic!) nu ne caracterizează pe noi românii".
    Printre propuneri cel mai des se regăsesc: acordarea unor tichete de masă pentru ca cei ce beneficiază de bani să nu-i cheltuiască pentru băuturi alcoolice, cei ce beneficiază de ajutor financiar să facă dovada scrisă că au căutat de lucru dar nu au găsit iar cei ce nu prestează muncă în folosul comunităţii mai mult de 3 luni fără justificare să fie scoşi de la plată. "Sunt foarte multe legi care au fost elaborate fără a ţine seama de realităţile din teren şi de aceea CJ Alba consideră că procesul legislativ trebuie susţinut de punctele de vedere ale oamenilor din administraţia care se confruntă direct cu aceste probleme", a declarat Ion Du­mitrel. Cât despre eficienţa aplicării acestei legi pot vorbi probabil numai oamenii politici cu ocazia alegerilor.
    Ceea ce este sigur - în 2005 ajutorul social pentru cei ce au prestat munci în folosul comunităţii a "păpat" mai mulţi bani din bugetul CJ Alba decât drumurile judeţene. Scorul e de 129 miliarde lei la 66 miliarde lei. (I.P.)

---

     Rău a reuşit să-i înfurie guvernul pe consilierii locali ai municipiului Alba Iulia prin imperativitatea Ordonanţei de Urgenţă 110/2005! Documentul inflamant pre­vede obligativitatea vânzării de către consiliile locale a cabinetelor medicale. Este vorba despre cabinetele medicale ale medicilor de familie, adică cele în care se asigură asistenţa medicală primară. La prima vedere nu este nimic rău în asta, dar... Există situaţii, nu puţine, în care efectele ordonanţei sunt cât se poate de proaste. Deşi OUG prevede ca destinaţia spaţiului să nu fie schimbată, ea nu arată ce se petrece cu spaţiul respectiv după ce, de exemplu, medicul iese la pensie, dar este proprietar, Cum poate fi el obligat să nu facă cu proprietatea lui ceea ce doreşte? Dar cum va fi asigurată asistenţa medicală primară tot în situaţia în care medicul acum împropietărit nu mai practică? Consiliul local are această obligaţie, de aceea în ultimii doi ani CL şi Primăria Alba Iulia au reabilitat toate dispensarele din localităţile componente ale municipiului, ultimul fiind acum în lucru (cel din Bărăbanţ), cheltuind sume frumuşele din bugetul local. Unele dintre ele nu se află în clădiri de sine stătătoare, ci, aşa cum este cazul la Mi­ceşti, se află în incinta Căminului cultural, de exemplu. Imaginaţi-vă cum va evo­lua situaţia în timp? La Oarda de Jos, cabinetul medical ce trebuie acum vândut deserveşte circa 7400 de persoane, iar medicul care îl deserveşte mai are doi ani până la pensie. Ce se va întâmpla după? Iată doar câteva dintre motivele de nemulţumire ale consilierilor locali dintre care cei mai supăraţi au fost Gheorghe Contor şi Pavel Popa. Nici primarul municipiului Alba Iulia, Mircea Hava, nu este mai încântat, el considerând ordonanţa drept "o încălcare gravă a autonomiei locale" pentru că "rolul Consiliului local nu este să construiască spaţii sociale pe care apoi să le înstrăineze" şi pentru că "nu-i normal ca altcineva să spună consiliilor locale cum să dispună de proprietatea lor". Pentru a putea fi vândute aceste spaţii trebuie transferate din domeniul public al municipiului Alba Iulia în domeniul privat al municipiului Aba Iulia, acest transfer făcând de fapt obiectul votului cerut consilierilor. Cum alţi consilieri locali au înţeles că unde-i lege, nu-i tocmeală şi deci şi imperativitatea OUG în discuţie, au existat şi zece voturi "pen­tru", dar insuficiente, pentru aprobarea proiectului fiind necesare 16 voturi. Lucrurile au rămas deocamdată în coadă de peşte, dar există posibilitatea tri­miterii către guvern a unui punct de vedere argumentat prin care să se ceară eli­minarea obligativităţii vânzării acestor cabinete medicale.

---

     Este declaraţia preşedintelui Ion Dumitrel în legătură cu situaţia de la Biblio­teca Judeţeană "Lucian Blaga" din Alba Iulia, instituţie aflată în subordinea Con­siliului Judeţean. În luna iulie, în urma unui audit al specialiştilor din CJ Alba la Biblioteca judeţeană în timpul căruia au fost constatate nereguli grave - dispariţia din colecţia ziarului "Unirea" a articolelor privitoare la Revoluţia din '89 - direc­toa­rea acesteia, Mioara Pop, şi-a înaintat demisia. Ea a revenit ulterior întrucât, po­trivit anchetei deschise de Poliţie nu s-au constatat lipsuri materiale însemnate. "Consider revenirea asupra demisiei gestul unui om care n-are coloană vertebrală. Nu poţi fi într-o funcţie de director dacă nu ştii sau nu poţi să-ţi asumi res­pon­sabilităţi", a fost aprecierea dură a lui Ion Dumitrel. El a ţinut să precizeze că la Biblioteca judeţeană nu este vorba despre o schimbare pe criterii politice însă "ceea ce s-a întâmplat acolo nu poate fi trecut cu vederea şi dacă n-aş cere demisia aş putea fi considerat şi eu responsabil". (I.P.)

---

     După succesul înregistrat prin darea în administrare a unor spaţii din Cetatea Vauban de la Alba Iulia către trei societăţi comerciale care le-au amenajat, tot mai mulţi investitori doresc să le urmeze exemplul. Idei au fost mai multe, dar ne bucurăm să vedem că una dintre ele a intrat în faza obţinerii acordurilor admi­nistraţiei locale. Este vorba despre apro­barea de către Consiliul local Alba Iulia a Planului Urbanistic de Detaliu "Amenajare club, terasă, spaţiu loisir, fortificaţia de tip Vauban Alba Iulia, zona dintre Bastionul Carol şi Bastionul Elisabeta". Apro­barea a fost cerută de SC The Best Star SRL. Spaţiile cerute sunt două şi se află pe latura nordică a Cetăţii, suprafaţa interioară este de circa 2000 mp, iar cea exterioasă de peste 7.500 mp. În dezbaterea proiectului unii dintre consilieri s-au arătat nedumeriţi de mărimea acestor spaţii, dar în cele din urmă au înţeles că ele nu pot fi compartimentate, fără a aduce schimbări în înfăţişarea monumentului. Alţii au reluat teza mai veche a unui eventual pericol venit din astfel de amenajări, dar când au înţeles că totul, de la proiectare şi execuţie se va face cu respec­tarea prevederii Legii monumentelor istorice, au aprobat proiectul. Cum în Cetate mai sunt spaţii berechet, iar bugetul local nu poate susţine nici măcar întreţinerea lor, darmite restaurarea, astfel de investitori (dacă sunt serioşi) sunt bineveniţi.

---

     În curând, comuna Sâncel va avea un telecentru de comunicaţii, investiţia fiind derulată prin intermediul Autorităţii Naţionale de Reglementare în Comunicaţii. Anunţul a fost făcut de primarul comunei, Ilie Frăţilă care acum câteva zile a sem­nat contractul pentru derularea proiectului. El a explicat că mai mulţi cetăţeni din satul Iclod s-au plâns că nu-şi pot folosi telefoanele mobile pentru că semnalul nu poate fi recepţionat din cauza reliefului. Mai mult, numărul abonaţilor la telefonia fixă este relativ redus, iar în localitate nu există telefon public. Noul centru de telecomunicaţii va fi amenajat într-un spaţiu care va fi pus la dispoziţie de Primăria Sâncel, care într-o primă fază va suporta şi cheltuielile de întreţinere şi de per­sonal, urmând ca apoi acesta să se autofinanţeze. Telecentrul va fi dotat cu fax şi două calculatoare conectate la Internet, iar Primăria a început deja să preia solicitările localnicilor care doresc să aibă acces la această reţea. De asemenea, semnalul televiziunii care transmite programe prin cablu se face acum prin fibră optică, ceea ce va permite creşterea vitezei de acces la Internet. (R.G.)

---

     Iniţiativa inspectorului şcolar general al IŞJ Alba, prof. Cornel Sandu, lăudată la lansarea ei şi de conducerea Ministerului Educaţiei şi Cercetării, de a transfera lucrările de la un centru de examen sau de evaluare la altul în locul profesorilor implicaţi în desfăşurarea testelor naţionale şi a bacalaureatului a dat roade. În urma discuţiilor purtate cu contabilii instituţiei, prof. Cornel Sandu a declarat că IŞJ Alba a economisit 300-400 de milioane de lei, reprezentând cheltuielile de transport şi plata diurnei personalului didactic implicat în aceste examene. Prac­tic, banii nu vor rămâne în bugetul IŞJ Alba, ci nu vor mai trebui alocaţi de minis­ter pentru că nu s-au cheltuit.(R.G.)

---

     Instituţia Prefectului are de ieri un nou consilier pe problemele rromilor în persoana Marcelei Şerban, au anunţat surse oficiale. Postul a devenit vacant de câteva luni, după ce Gruia Bumbu a fost numit în funcţia de consilier al vice­premierului Marko Bela. D-na Şerban este absolventă a Şcolii Superioare de Afa­ceri Bucureşti, Facultatea de Economie şi Sociologie Rurală şi este licenţiată a Universităţii de Vest Timişoara, Facultatea de Ştiinţe Economice, la care se a­dau­gă mai multe specializări.(R.G.)

---

     Una dintre cele mai mari lucrări edilitare care se desfăşoară acum în municipiul Alba Iulia este reabilitarea şi extinderea reţelei de canalizare pe strada Tudor Vladimirescu. Dacă tot au răscolit strada era firesc ca edilii să se gân­dească şi la modernizarea carosabilului şi a trotuarelor. Este o lucrarea foarte mare, dacă ne gândim numai la faptul că lungimea străzii este de aproape 2 km (de la "Munteanu" până la podul peste râul Ampoi). Ieri a avut loc la Primăria Al­ba Iulia licitaţia pentru execuţia acestei lucrări. Primarul Mircea Hava ne-a in­format că rezultatul licitaţiei va fi făcut public peste câteva zile, dar tot el ne-a spus că s-au înscris trei firme, nefiind niciuna din judeţul nostru. De ce? Pentru că se pare nu avem firme de construcţii atât de puternice încât să aibă capa­citatea de a executa o lucrare atât de mare în termenul şi la parametrii de cali­tate solicitaţi. (A.D.)

---

     Într-o scrisoare adresată Ministerului Economiei şi Comerţului, conducerea Instituţiei Prefectului a cerut ca specialiştii MEC să identifice soluţii pentru pri­vatizarea urgentă a SC Cupru Min Abrud. Exploatarea minieră a acumulat datorii foarte mari către furnizorul de energie electrică şi, în lipsa fondurilor pentru in­vestiţii, nu poate rezolva problemele de mediu, legate de iazurile de decantare şi haldele de steril. În plus, subvenţiile pentru producţie acordate de stat vor fi redu­se progresiv, iar fără o infuzie de capital mina riscă să ajungă în pragul fali­men­tului.(R.G.)

---

     Gligor S., de 38 de ani, din satul Tăuţ, comuna Meteş, a ajuns duminică seara la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Alba Iulia, după ce a fost muşcat de propriul cal, în timp ce încerca să-l mângâie. Surse medicale de la "Urgenţe" au declarat că pacientul a suferit plăgi delabrante musculare la braţul stâng, în apro­pierea umărului, fără afectare vasculară şi nervoasă. După ce a beneficiat de pri­mele îngrijiri, pacientul a fost internat la secţia ortopedie.(R.G.)