Luni, 19 septembrie 2005, la Tribunalul Alba s-a aflat pe rol una dintre cauzele ce au stârnit cel mai mare interes pentru public şi pentru presă în ultima vreme: cea în care sunt inculpaţi fraţii Claudiu şi Cosmin Sibişean, împreună cu alţi câţiva tineri din Alba Iulia. Acţiunea aflată pe rol era o cerere depusă de apărătorii aşa-zisului "grup Sibişean", prin care se solicita restituirea cauzei de la instanţă la procuror, întrucât sesizarea instanţei nu a fost făcută potrivit legii, dar în primul rând pentru completarea urmăririi penale. Din sursele noastre reiese că, deşi apărătorii inculpaţilor au cerut să administreze probe în apărarea clienţilor lor, acest lucru le-a fost refuzat fără nici o motivaţie temeinică. De asemenea, deşi avocaţii "grupului Sibişean" au cerut în repetate rânduri să fie prezenţi la audieri, nu au fost nici măcar anunţaţi când anume au avut loc acestea! Având în vedere viciile clare de procedură arătate mai sus, era cât se poate de justificată cererea de restituire a cauzei de la instanţă la procuror. Ei bine, aceasta a fost res­pin­să...
    Mai mult decât atât, acest dosar complex a fost tratat cu superficialitate la prezentarea materialului, odată cu încheierea urmăririi penale. Astfel, prezentarea a fost una pur formală (o mascaradă, după cum a definit-o una dintre persoanele aflate în sală la momentul respectiv), deoarece fiecărui apărător i s-au alocat 45 de minute, timp în care nici măcar nu s-a putut lua la cunoştinţă despre probele din dosar. (Aceasta în ciuda faptului că unul dintre articolele de bază în acti­vi­tatea Curţii Europene a Drepturilor Omului- CEDO prevede că fiecare persoană căreia i se impută săvârşirea unei infracţiuni trebuie să dispună de "timpul şi fa­cilităţile necesare pentru pregătirea apărării sale". Tot CEDO, prin Hotărârea din data de 21 aprilie 1998, în dos. nr. 11/1997, a statuat că "Instanţa de judecată ES­TE OBLIGATĂ să înlăture orice manifestare de superficialitate şi formalism în ceea ce priveşte respectarea dreptului la apărare.) Dar, pentru ca dvs, cititorii, să vă edificaţi cu privire la încălcările procedurilor în această cauză, vă aducem la cunoştinţă ce anume s-a întâmplat în data de 29 iulie 2005, cu prilejul prezentării materialului, odată cu încheierea urmăririi penale. În data respectivă, la ora 8,50, apărătorii au depus o cerere de recuzare a procurorului şef de secţie DICOT Emi­lia Dinu. În această situaţie, cererea de recuzare trebuia trimisă spre soluţionare la procurorul ierarhic superior şi, numai după soluţionarea acesteia printr-o soluţie de respingere (care ar fi durat, deoarece implica prezentarea în sală, soluţionarea şi motivarea), d-na Dinu ar fi putut să confirme rechizitoriul întocmit. Iată însă că, după numai două ore şi jumătate de la intrarea în sală (de la ora 8,50 la ora 11,00), deşi în principiu era recuzată, d-na Dinu s-a considerat edificată asupra cauzei (de parcă ar fi putut deja să parcurgă cu atenţie cele 8 volume ale do­sarului) şi a confirmat re­chizitoriul! De asemenea, putem trage concluzia că rechizitoriul era întocmit (poate chiar cu mult timp înainte), deoarece unele probe prin care apărătorii demonstrau o altă stare de fapte decât cea reţinută de or­ganele de urmărire penală au fost ignorate total, nefăcându-se nici o referire la ele în cuprinsul rechizitoriului. Colac peste pupăză, judecătorul de la Tribunalul Alba care prezida la momentul respectiv a lăsat să se subînţeleagă că soarta celor din "grupul Sibişean" era deja hotărâtă, deoarece, în loc să spună că rămânea cauza în pronunţare "pe excepţie", a acordat în schimb termen, precizând că urmează... pronunţarea prin încheiere! Ca şi cum ar fi studiat deja probele şi ar fi deliberat! În concluzie, şi pe înţelesul tuturor, fraţii Sibişean şi ceilalţi au fost arestaţi (pentru fapte comise cu 7-8 ani în urmă, unele dintre ele... deja soluţionate), au fost su­puşi la tot felul de presiuni în arest, au fost acuzaţi în principal pe baza decla­raţiilor lui Oniţă Moldovan (declaraţii fabricate prin presiuni şi prin acordarea unui regim preferenţial acestuia în arest, deoarece Moldovan dispunea acolo până şi de... telefon mobil!!!), li s-a refuzat dreptul elementar la apărare, iar când au ajuns în faţa instanţei ei erau deja consideraţi vinovaţi (poate şi condamnaţi). Aşa, în mod anticipativ, ignorându-se prezumţia de nevinovăţie şi dreptul la un proces echitabil, prin refuzarea martorilor şi probelor în favoarea lor (deşi, potrivit art.6 din Legea 281/2003 organele judiciare de anchetă AU OBLIGAŢIA de a administra probele necesare în apărare!). În aceste condiţii, atât prin durata arestului cât şi prin pericolul pe care, chipurile, cei din "grupul Sibişean" îl constituie, cred că ei pot rivaliza cu... Slobodan Miloşevici şi Saddam Hussein. (Dar măcar cei doi cri­minali de război de mai sus sunt judecaţi altundeva, nu în România, şi nu în ju­deţul Alba. Probabil aici ar fi fost găsiţi vinovaţi până şi de inundaţii, de tsunami sau de catastrofele aviatice de aiurea!)
    Deşi sceptici cu privire la şansele lor, apărătorii "grupului Sibişean" au înaintat (pentru a şasea oară, dacă nu mă înşel), recurs la Curtea de Apel Alba. De data aceasta împotriva încheierii din data de 19 septembrie (la care făceam referire mai sus), prin care s-a menţinut măsura arestării. Dar, având în vedere capa­ci­tatea de influenţă a acuzatorilor, considerăm că fraţii Sibişean şi ceilalţi arestaţi ar beneficia de un proces echitabil doar dacă s-ar strămuta cauza în alt judeţ.

---

     Un tată şi fiul său în vârstă de 14 ani sunt cercetaţi pentru furt calificat. Ioan Gligor (37 de ani) avându-l ca mână dreaptă pe fiul său Alexandru au dat "o raită" la un magazin alimentar din oraşul Cugir, de unde au sustras diferite produse şi bunuri printre care şi un calculator, valoarea totală fiind de 6.200 de lei RON. Cei doi au acţionat împreună, însă cel care a intrat în imobil a fost minorul, tatăl stând "de şase". Bunurile furate au fost duse la domiciliu, unde de altfel au şi fost găsite de către poliţişti care le-au restituit proprietarului. Ioan Gligor locuieşte îm­preună cu doi copii minori, mama acestora fiind plecată în Spania, ca atare in­stanţa a hotărât continuarea cercetării bărbatului în stare de libertate. (L.I.)

---

     Mirel Pădurean (23 de ani), Emil Stoica (27 de ani) şi Ioan Fazacaş (18 ani), toţi din satul Pârâul Gruiului-Zlatna, au fost identificaţi ca fiind autorii unui furt. În noaptea de 17/18 septembrie, cei trei au tăiat 6 metri de cablu de telefon şi o bucată de ţeavă din coloana Zlatna-Abrud pe care ulterior le-au valorificat la un cen­tru de colectare a deşeurilor. Aceştia sunt cercetaţi pentru comiterea in­fracţi­unii de furt calificat. (L.I.)

---

     Medicii ginecologi Mihai Nemeţi şi Ioan Oprean au câştigat concursurile organizate zilele trecute pentru ocuparea funcţiei de director al spitalului din Blaj, respectiv Cugir, fiind confirmaţi astfel pe post, a anunţat directorul DSP Alba, dr. Ion Munteanu. El a precizat că la Spitalul Municipal Blaj a fost numit cu delegaţie şi directorul adjunct în persoana dr. Iulian Petruţ, iar la unitatea sanitară din Cu­gir, unde nu există funcţie de director adjunct fiind vorba de un spital orăşe­nesc, medic şef este dr. Zoriţa Ciulea.(R.G.)

---

     În seara zilei de 20 septembrie, la ora 23.00, în faţa unui bar din Sântimbru, Dorin Deteşan (30 de ani), din localitate, a fost victima unei tâlhării. După ce a fost clientul respectivei unităţi, acesta a părăsit barul împreună cu alte persoane. Constantin Negru (27 de ani) i-a cerut lui Deteşan să-i mai cumpere băutură, însă acesta l-a refuzat, dar a fost de acord să-i ia un pachet de ţigări. Nemulţumit de răspuns, Constantin Negru l-a îmbrâncit pe bărbat şi i-a luat din buzunarul pan­talonilor suma de 150 de lei RON şi cartea de identitate pe care i-a restituit-o ulterior. Conform raportului poliţiei, la cererea victimei de a-i înapoia banii făptaşul l-a ameninţat pe acesta cu moartea şi cu alte acte de violenţă. Constantin Negru, recidivist, este cercetat pentru comiterea infracţiunii de tâlhărie, fiind depus în a­res­tul IPJ Alba. În cauză, poliţia continuă cercetările. (L.I.)