Politistii din cadrul IPJ Alba, in colaborare cu colegii lor din Blaj si Jidvei au organizat o ampla actiune referitoare la respectarea normelor de viteza in traficul auto. Au fost inregistrate 47 de abateri si au fost aplicate amenzi de 4,8 milioane de lei. Cu aceasta ocazie a fost identificat Vasile Glogovetan din Jidvei, muncitor la o firma din localitate, care circula cu autoturismul AB 01 GUN pe DN14 B. Sub bancheta din spate a masinii a fost gasit un colac de sarma de 650.000 de lei sustras de la o firma viticola. Lui Glogovetan i s-a intocmit dosar penal. (F.R.)

     - Domnule director, o persoana publica despre care nu se sufla o vorba nici de bine nici de rau, se spune ca este ca "patrunjelul in zama". Dumneavoastra ati avut parte, mai cu seama in ultimul timp, de un tratament privilegiat ocupand prima pagina a mai multor publicatii. Nu a facut exceptie nici ziarul nostru. Avem semnale ca va considerati ofensat si nedreptatit. Ce va nemultumeste?
     - Neadevarul. Minciuna. Cu doi ani in urma, am ocupat postul de director al Directiei Silvice Alba prin concurs, nefiind in nici un fel angajat politic. Or, tocmai aceasta particularitate i-a deranjat pe multi din precedenta guvernare, care au incercat sa ma sicaneze in fel si chip in speranta ca ma voi inrola politic. Mi-am vazut de treaba si n-am acceptat nici un compromis. N-am vrut sa fiu obedient si servil. Intamplator, nu m-a menajat nici presa. Institutia pe care o reprezint a fost tinta unor relatari eronate. La inceput le-am primit cu oarecare detasare, crezand ca sunt erori omenesti si nu merita sa le dai prea mare importanta, mai ales ca, pe parcurs, chiar ziarul "Unirea" mi-a oferit prilejul sa prezint activitatea Directiei asa cum este ea in realitate.
     - Deci a existat un dialog?
     -Da, insa unul disproportionat, in defavoarea mea si a institutiei pe care o conduc. Ca orice om am si eu mandria mea, dar eram gata sa iert daca atacurile nu se inteteau si nu vizau direct persoana mea. In ultimul timp, de cand bate vantul schimbarii din functie a unor conducatori, constat ca mi se imputa tot felul de vini inchipuite, ceea ce ma face sa cred ca s-a pus la cale un scenariu rautacios cu care nu pot fi de acord. Sunt gata sa-mi asum toate neimplinirile, dar nu pot sa tac si sa-mi pun cenusa-n cap numai pentru a da satisfactie cuiva. Pe nedrept am fost acuzat ca am facut afaceri dubioase cu firma Wertholz, de pe urma carora m-am ales cu foloase necuvenite. Nimic mai fals. Aceasta firma a operat doi ani in Muntii Apuseni in baza unor contracte corecte si legale, timp in care a exploatat 36.000 mc de masa lemnoasa, din care 6000 mc i-a exportat. S-a mai spus ca, in schimbul unor servicii pe care le-am facilitat, am primit cadou din partea acestei firme un autoturism. Barfa, scorneli si invective ieftine. Directia are in parc o masina de teren marca Musso, fabricata la uzinele Daewoo din Craiova, pe care a cumparat-o cu acte in regula si este masina de serviciu. Daca cineva m-a vazut in aceasta masina nu inseamna ca este a mea. Eu, prin fisa postului, am program de munca nenormata.
     - Inversunarea cu care va aparati ma indeamna sa va spun ca de unde nu este foc nu iese fum. Directia Silvica Alba a fost implicata in achizitionarea mai multor masini Dacia pe cai nu prea ortodoxe. Este adevarat sau nu?
     - Nu pot sa neg ca n-am avut cunostinta de mult controversata si mediatizata afacere cu firma SC Sebastian SRL din Bucuresti. De aceasta problema s-a ocupat in mod nemijlocit directorul tehnic din acea vreme, ing. Nicolae Istrate si ing. Anatolie Lupoi din cadrul DS Alba. Acesta, fara aprobarea mea, i-a chemat la Directie pe sefii ocoalelor silvice si le-a pus sub nas, sa semneze, contractele de achizitionare in leasing de la firma SC Sebastian SRL, a 6 autoturisme marca Dacia. Numele meu nu figureaza pe nici unul din aceste contracte si nu am intreprins nimic pentru derularea acestei afaceri. Ca dovada ca directorul tehnic s-a simtit cu musca pe caciula, indata ce a fost schimbat din functie pentru abuzurile comise si-a facut bagajele in mare taina si si-a luat talpasita in SUA, avand viza de intrare pentru zece ani. In urma controlului efectuat de un corp de specialisti de la Regia Nationala a Padurilor si a propunerilor facute de membrii acestuia, am fost nevoit sa-i schimb din functie pe cei 6 sefi de ocoale. Regret cele intamplate, pentru ca ei au fost atrasi intr-o cursa manevrata cu dibacie de directorul tehnic si sunt victime nevinovate. Bineinteles ca este dreptul lor sa conteste in justitie decizia de destituire semnata de mine. Pana cand justitia se va pronunta, intre mine personal si fostii sefi de ocoale relatiile de munca sunt destul de bune. Ei au ramas tot la ocoalele silvice si discutam aproape zilnic ce trebuie facut pentru ca munca sa se desfasoare bine.
     - Vi s-a imputat, d-le director, ca sunteti un conducator aspru, prea intransigent si... neintelegator.
     - A pretinde unui om sa-si faca datoria pentru care este platit inseamna ca esti nedrept? La venirea mea in fruntea Directiei am gasit o situatie financiara catastrofala. Datoriile erau mai mari de 12 miliarde de lei. Alba devenise calul de bataie al RNP si era o mare rusine sa tot fii dat ca exemplu rau. A trebuit facut ceva pentru redresarea situatiei. Am individualizat si delimitat raspunderile pe oameni in asa fel incat fiecare om sa stie ce are de facut. Recunosc ca am cerut ordine si disciplina. Cu cei necinstiti si lenesi am fost aspru. Pentru abaterile savarsite in 1999 am desfacut contractul de munca la 24 de angajati, in 2000 la alte 14 persoane, iar anul acesta la 7 angajati. La aceasta masura se adauga multe alte sanctiuni administrative si disciplinare. Efectul a fost benefic. In primul an de directoriat la DS Alba au fost recuperate toate pierderile, iar in 2000 am obtinut un profit de 2 miliarde de lei. Cine a avut de castigat in final, nu Directia in ansamblul ei, oamenii cinstiti si corecti? Pe cineva deranjeaza revirimentul produs de se pun la cale atatea reclamatii si sesizari mincinoase. Pentru ca am fost exigent, drept si am respectat legea sunt incomod. Cine ma cunoaste, si acestia sunt majoritatea angajatilor, apreciaza ca sunt in siguranta si nu le mai sunt amenintate salariile. Daca sunt sau nu un bun conducator, profesionist, ramane la aprecierea specialistilor din cadrul Directiei si de la nivelul ocoalelor silvice.
     - Recent, ati participat la concursul organizat de Regia Nationala Silvica Bucuresti pentru ocuparea postului de conducator al DSP Alba. Care a fost rezultatul?
     - N-am fost singurul candidat. Pe fiecare post de conducere s-au prezentat cate doi competitori. Din aceasta infruntare singurul invingator este d-l Gabriel Schuster, care va ocupa postul de director economic la Directia Silvica Alba. Din cate stiu, la finele acestei luni se va organiza un nou concurs. Asa ca ramanem in asteptare. Numai ca se prelungeste nefiresc de mult starea de nesiguranta si incertitudine creata, care este alimentata de tot felul de zvonuri si informatii alarmiste ce nu servesc desfasurarii normale a activitatii Directiei si la nivelul ocoalelor. Suntem cu totii intr-o permanenta tensiune si, ce este mai pagubos, s-a indus un fel de frica, de teama; oamenii stau in expectativa sa vada ce se alege din toata agitatia. Imi pare rau ca n-am fost contactat de nimeni, n-am fost solicitat sa iau parte la o confruntare barbateasca in care sa mi se spuna sau sa mi se sugereze macar ceva in legatura cu valul schimbarilor.
     - Credeti ca zarurile au fost aruncate dinaintea concursului?
     - Nu impartasesc o astfel de supozitie. Eu sunt in relatii civilizate, discut amical cu contracandidatul meu. Sunt incredintat ca vor invinge valoarea, adevarul si dreptatea. Sper ca sortii sa fie de partea mea.
A consemnat Sebastian TRUTA

     Lumea noastra este o mare rastignita. Hristos - Omul Dumnezeu - ne recapituleaza pe toti. El sufera cu noi, parcurge drumul crucii cu noi, se rastigneste cu noi. El ne iubeste pe toti, ii iubeste si pe cei ce-L urasc. Caci Dumnezeu asa a iubit lumea, incat pe Fiul Sau cel Unul-Nascut L-a dat, ca oricine crede in El sa nu piara, ci sa aiba viata vesnica. (Ioan 3,16).
     Este un act de gingasie spirituala ca-n saptamana patimilor sa-L urmam pana la Calvar. La acest lucru ne indeamna si slujba deniilor: "Mergand Domnul spre patima cea de buna voie, a zis Apostolilor pe cale: iata, ne suim la Ierusalim, si se va da Fiul Omului precum scrie pentru Dansul. Sa venim dar si noi cu ganduri curate, sa mergem impreuna cu Dansul, si impreuna sa ne rastignim, si sa ne omoram pentru Dansul, fata de desfatarile lumesti, ca sa vietuim cu Dansul".
     Saptamana Patimilor asa este structurata, incat sa putem merge impreuna cu Hristos. In Duminica Floriilor intram cu El in Ierusalim si vedem multimile primindu-L ca pe un Imparat, cu osanale; aceleasi multimi care vineri vor striga: "Rastigneste-L! Rastigneste-L". Luni si marti il vom auzi in templu dand invataturi esentiale pentru viata duhovniceasca. Miercuri, fiind in Betania la Simon Leprosul, in timp ce femeia mironosita ii unge picioarele cu mir, Iuda il vinde cu treizeci de arginti. Joi, in foisorul cel de sus in Ierusalim, are loc Cina cea de Taina - se instituie Sfanta Liturghie. Vineri este rastignit intre doi talhari. A treia zi, duminica, inviaza cu moartea pe moarte calcand.
     Este limpede ca nu-i suficient sa-L urmam festiv, ci trebuie sa ne rastignim impreuna cu El, fata de desfatarile lumesti. Tot raul, tot pacatul, toata ura, toate frecusurile vietii noastre sociale trebuie inlaturate de la noi. Rastignirea noastra spirituala si-o imagineaza sfintii Parinti ca realizandu-se cu patru arme duhovnicesti: aducerea aminte de moarte, aducerea aminte de judecata, aducerea aminte de rai si aducerea aminte de iad.
     Daca n-am reusit in cele sase saptamani de post sa facem mare lucru, iata, ne-a ramas Saptamana Patimilor. Participarea la slujbe, spovedania, impacarea cu semenii, faptele de milostenie, postul si toate ne vor ajuta sa ne rastignim impreuna cu Hristos.
     Vom putea spune in final, impreuna cu Sfantul Pavel: M-am rastignit impreuna cu Hristos, si eu nu mai traiesc, ci Hristos traieste in mine (Galateni 2, 20).
Andrei, arhiepiscopul Alba Iuliei