Parteneriat romano-canadian privind calitatile mediului pe Valea Frumoasei
In perioada 4-8 iunie a.c. se desfasoara la Sebes, a II-a faza a sesiunii de lucru din cadrul programului romano-canadian "Managementul de mediu in sectorul hidroenergetic". In cadrul conferintei de presa organizata la sediul Sucursalei Hidrocentrale Sebes au participat: Gavril Mucileanu - directorul SH Sebes, Cornel Adam - director tehnic al SH Sebes, Elena Gherbea - director economic al aceleiasi institutii, Anca Echizli si Dana Horhoianu - din partea Hidroelectrica, Nutica Stefan - coordonator mediu SH Sebes. Partea canadiana a fost reprezentata de Freddie Franklin, Collin Gurnsey si Ofelia Sfetcu. Autoritatile judetene si locale au fost reprezentate de: Dimitrie Clepan - IPM Alba, Vasile Stef - SGA Alba, Sanda Manea - DSP Alba, Augustin Presecan - presedintele CJ Alba, Ioan Maier - subprefectul judetului, Ioan Pasca - Romsilva Alba, Mugurel Sarbu - primarul municipiului Sebes. In deschiderea intalnirii, Gavril Mucileanu, directorul SH Sebes, a subliniat faptul ca raul Sebes prezinta un important potential hidroenergetic care a fost valorificat prin constituirea, de-a lungul timpului, a patru hidrocentrale: Galceag, Sugag, Sasciori si Petresti, acestea fiind deservite de lacurile de acumulare: Oasa, Tau, Obrejii de Capalna si Petresti. Puterea instalata a centralelor este de 344 MW. "Un obiectiv important pentru hidroenergeticieni il constituie producerea energiei electrice fara a aduce prejudicii mediului inconjurator", a precizat Mucileanu. Apoi, directorul a prezentat declaratia de politica de mediu a SH Sebes, care cuprinde responsabilitatile acestei institutii in ceea ce priveste protectia mediului. In continuare, A. Echizli a prezentat etapele colaborarii romano-canadiene care a facut primul pas in anul 1995 cand cele doua parti, romana si canadiana, reprezentate prin ministerele industriilor au semnat memorandumul de colaborare in domeniul protectiei mediului. D-l Freddie Franklin a subliniat faptul ca Hidroelectrica va tipari in acest an un raport de mediu, aceasta actiune fiind voluntara. In lume exista doar 200 de corporatii care editeaza un astfel de raport. Subprefectul judetului, d-l Ioan Maier, a remarcat ca, in urma cu 22 de ani, a participat la fiecare etapa a epopeii de pe Valea Sebesului, zona in care constructorii romani au realizat lucrari complexe de calitate superioara. "Ziua Mondiala a Mediului poate fi considerata Ziua Vietii", a spus d-l Augustin Presecan, presedintele CJ Alba. "Protectia mediului este importanta nu doar pentru noi, ci mai ales pentru generatiile viitoare, iar pentru o reala calitate a mediului trebuie sa contribuie fiecare cetatean" a conchis d-l Presecan. D-l Collin Gurnsey s-a alaturat acestui program in anul 1998, iar de atunci colaboreaza in conditii foarte bune cu reprezentantii Hidroelectrica, impartasindu-le din experienta sa din domeniul protejarii mediului. D-l Mugurel Sirbu - primarul Sebesului si-a manifestat increderea ca, prin colaborarea tuturor factorilor interesati, se vor face pasi importanti in refacerea si amenajarea Vaii Sebesului. In continuare d-na Sanda Manea a subliniat ca "o apa protejata de poluare va apara sanatatea populatiei". In incheierea intalnirii, d-l Cornel Adam a remarcat ca "Valea Frumoasei trebuie protejata, iar principalii aparatori ai sai trebuie sa fie chiar oamenii acestor locuri".
Depoluarea zonelor afectate - un lux pe care nu ni-l putem permite
Cu ocazia Zilei Mondiale a Mediului, Inspectoratul de Protectie a Mediului Alba a organizat o intalnire cu reprezentantii mass media in care au fost prezentate realizarile acestei institutii in primele 5 luni ale acestui an, precum si programul IPM Alba pentru viitor. Din partea IPM Alba au participat la intalnire Dimitrie Clepan si Emilia Timis - conducatorii institutiei, iar din partea SGA Alba a fost prezent ing. Vasile Stef - directorul general al societatii. AISTEDA a fost reprezentata de directorul Gheorghe Avram. D-l Dimitrie Clepan a remarcat, in deschiderea intalnirii, eforturile IPM Alba pentru cresterea calitatii mediului. Programul inspectoratului cuprinde aplicarea strategiei nationale in domeniul protectiei mediului, plecand de la principiul asigurarii unei dezvoltari durabile si stabile, tinandu-se seama de suportabilitatea mediului. In prezent, factorii de mediu sunt afectati datorita dezvoltarii economice a judetului si, in special, de exploatarile miniere din Muntii Apuseni. IPM Alba are un compartiment specializat care urmareste activitatea agentilor economici, precum si modul de functionare a instalatiilor de protectie a mediului. "Pentru ecologizarea zonei Zlatna sunt necesare 6 milioane de dolari, fonduri care vor trebui obtinute de SM Zlatna prin valorificarea produselor proprii", a spus d-l Clepan. El a preciza ca "sunt necesare investitii importante si la SC UPSOM, iar pentru SM Rosia Poieni suma necesara pentru o reala ecologizare reprezinta 15 milioane de dolari. In general, fiecare agent economic trebuie sa aloce o treime din valoarea totala a investitiei detinute pentru realizarea instalatiilor de protectie a mediului in cadrul firmei". In continuare, d-na Emilia Timis a prezentat situatia poluarii la nivelul judetului nostru, in acest an. Beneficiind de aparatura de inalta precizie, IPM Alba a constatat ca pe primele 5 luni ale anului coeficientul de poluare a aerului, in judet, se mentine, relativ ridicat din cauza ca principala sursa poluatoare, SC Ampelum SA, nu si-a rezolvat problemele. In ceea ce priveste calitatea apelor, poluarea acestora a scazut. Inspectorii IPM au efectuat 446 de controale, aplicandu-se 90 de sanctiuni in valoare de aproape 523 de milioane de lei. Prin "actiunea gatere" au fost controlate 50 de societati si au fost aplicate sanctiuni in valoare de peste 1,5 miliarde de lei, impreuna cu celelalte institutii participante la actiune.
De asemenea, au fost inventariate substantele chimice periculoase existente in cantitati mici in judetul nostru. D-l ing. Vasile Stef, directorul SGA Alba, a subliniat importanta colaborarii cu IPM Alba, urmarindu-se in permanenta zonele poluate din judet. Desigur ca, fara participarea fiecaruia politicile de mediu raman vorbe goale.
Adriana TRUTA
Doi copii au primit, in sfarsit,
banii pentru a fi operati in Franta
Este vorba despre cei doi in beneficiul carora s-a organizat spectacolul "Miza este viata"!
Cristian Rosu (14 ani, din Cricau) are nevoie de o interventie chirurgicala la osul femural al unui picior, in care are o tija metalica implantata de medicii francezi, in urma unei alte interventii. Acesta suferea de un osteosarcom femural, iar prima interventie i-a salvat, efectiv, viata! Pentru el, si pentru un alt copil (Ciprian Candea, 15 ani, din Abrud) s-a organizat, recent, un spectacol la care au participat Hans Knall, Vali Serban si Adrian Mitescu, plus actorul clujean Mihai Lazarescu. Acesta s-a intitulat "Miza este viata" si a beneficiat de contributia mai multor persoane cu disponibilitate sufleteasca si materiala (Clubul "Rotary" din Alba Iulia, presedintele Consiliului judetean, prefectul judetului etc.), acestia depunand bani intr-un fond mobil intitulat "Solidaritatea". Putem spune ca actiunea respectiva a fost un succes, atat pentru Cristian Rosu cat si pentru Ciprian Candea, datorita banilor stransi. Astfel, tanarul Rosu va pleca impreuna cu tatal sau, Traian Rosu, in Franta, unde va fi operat (la o clinica din Marsilia). Costurile interventiei (cca 69,5 milioane lei) vor fi suportate de Ministerul Sanatatii, iar cheltuielile de drum vor fi acoperite din Fondul "Solidaritatea". Pentru Ciprian Candea situatia este sensibil diferita: acesta va fi operat, tot in Franta, de catre profesorul P. Alessandrini, (dar numai dupa ce va primi recomandarea unui binecunoscut chirurg roman, profesorul bucurestean Sebastian Ionescu). Rezolvarea acestor doua cazuri este, iata, posibila, gratie interesului permanent dovedit de dr. Dan Sicoe si interventiilor d-nei Cristina Galosi, din cadrul Directiei de Sanatate Publica Alba. Desigur, nu trebuie uitat Jean Charles Sanchez, reprezentantul Asociatiei "Arles-Alba Iulia cultura si solidaritate" in Romania, precum si d-l Alain Delorme, care au intermediat pentru cei doi copii, in Franta. (I.H.)
Un nou proiect finantat de Banca Mondiala este derulat de CETM "Albamont"
Recent, Clubul de ecologie si turism montan "Albamont" a mai inregistrat un succes. Este vorba de aprobarea proiectului DC - FAG 2001 (Dezvoltare comunitara in Tara Fagarasului - 2001), rod al unei colaborari intre clubul albaiulian si Fundatia Culturala "Negru Voda" din Fagaras. Nu cunoastem exact valoarea finantarii obtinute odata cu aprobarea proiectului, dar, dupa cum ne-a declarat d-na Marcela Lugojan, participanta la elaborarea acestuia, perioada sa de desfasurare cuprinde o buna parte de timp (25 ianuarie - 22 septembrie 2001), este extrem de divers ca activitate si, in consecinta, suma trebuie sa fie destul de insemnata. Iata cateva dintre reperele concrete ale acestui proiect. Scopul sau este dezvoltarea economica si comunitara in Tara Fagarasului, avand ca "poli" orasul Fagaras si comuna Voila, prin organizarea unor intalniri si seminarii de informare atat cu sectorul nonprofit (ONG-uri), cat si cu reprezentanti ai autoritatilor publice locale si cu localnicii, proprietari de gospodarii agroturistice. Cunoscand indeaproape nevoile sectorului neguvernamental din Tara Fagarasului si parte din problemele cu care se confrunta comunitatile mici din zona in special gospodariile care ofera servicii agroturistice, CETM "Albamont" si fundatia culturala partenera au ajuns de comun acord la concluzia ca persoanele din zona respectiva au nevoie de informatii si consultanta in diverse domenii: strategii de marketing pentru dezvoltarea agroturismului, management financiar, planificare strategica, strangere de fonduri, cereri de finantare, managementul proiectelor etc. Drept urmare, prin intermediul Fundatiei "Negru Voda", un numar de 7 organizatii (22 de membri) si 16 gazde din Sambata de Jos (comuna Voila) solicita sprijinul "Albamont" privind solutii viabile pentru dezvoltare, legate de domeniile mai sus amintite.
In solicitarea de grant (finantare), "Albamont" justifica cererea prin activitatile propuse: intalniri si seminarii de informare care sa contribuie la dezvoltarea sectorului neguvernamental, implicit la dezvoltarea comunitara din Tara Fagarasului etc. (I.H.)
|