Afacerea Funar - un bumerang pentru actuala putere
     Ca unul neinregimentat politic, ba dimpotriva slujitor al presei independente si echidistante, am stat si am reflectat indelung asupra circului de la Cluj in care primul edil al marelui oras transilvanean a fost ridicat cu forta de trupe speciale ale DIAS si dus la politie sa dea cu subsemnatul. Din capul locului intamplarea mi s-a parut socanta, desprinsa parca dintr-o comedie burlesca. Adica, cum un primar ales de majoritatea cetatenilor urbei, care n-a furat nici un leu din vistieria nationala, sa fie tarat pe scarile institutiei ca un pungas oarecare? Mai lipseau catusele ca sa fie complet tacamul. Ca acidul si zeflemitorul politician, omul numarul unu al Clujului, ar fi trebuit sa se prezinte in urma unor citatii, la audieri, iarasi e adevarat, dar de aici si pana la circul realizat cu concursul organelor Ministerului de Interne, cu acceptul, fara doar si poate, primit de la Palatul Victoria, e o cale lunga. Surprinde o atare unda verde data de premierul Nastase, mai cu seama cu cat domnia sa a fost, cel putin pana acum, daca n-a pozat, fireste, un campion al fair-play-ului, al echilibrului si bunului simt. Dar poate ca Ioan Rus, ministrul de Interne, a luat de unul singur aceasta decizie, care oricum numai de bonton nu este, gestul petrecut in capitala Ardealului facand sa intunece imaginea, repet, pozitiva, salutara, a executivului. In acest caz premierul ar fi trebuit sa reactioneze in consecinta pentru ca orice act, orice fapt mai putin controlat din partea unui membru al cabinetului are darul sa strice imaginea executivului in ansamblu si a primului ministru in special.
     Cetateanul de rand se intreaba, pe buna dreptate surprins, daca nu oripilat de cele intamplate, ce a facut Gheorghe Funar de a trebuit sa fie "umflat" si luat pe sus din Primarie de catre trupele speciale si dus la politie ca un veritabil delincvent. Ca unor domni consilieri li s-a inchis usa cu cheia sau le-au fost puse pe masa in sala de sedinte ciolane si scobitori tricolore? Ca acestia, chipurile, sictiriti, atinsi in orgoliul propriu, in vanitatea lor de notabilitati locale i-au facut plangere penala? Astfel de glume, mai mult sau mai putin sarate, au loc cu duiumul in administratia publica de la noi ca si de aiurea. Trebuie sa ai simtul umorului ca sa-ti dai seama ca o astfel de sotie nu are nimic otravitor in ea, cum, la fel de bine, trebuie sa ai simtul de a nu deveni ridicol facand din aceasta harjoana un capat de tara. Risc sa ma repet, dar nu pot ocoli o realitate incontestabila, cum ca acest primar care a fost ales de o masa importanta a unuia din cele mai mari orase ale tarii, deci a obtinut mai multe sufragii decat un parlit de parlamentar, a fost expus gratuit unui circ penibil. Si apoi, si aici chestiunea devine groasa, de ce ma rog n-au fost luati si stransi cu usa la parchet politicienii corupti, asa zisii artizani ai economiei subterane, cei care s-au imbogatit prin jefuirea avutiei nationale?
     Culmea cinismului, spre acesti sacali s-au burzuluit timp de 11 ani toate partidele aflate la putere, dar, practic nu s-a intamplat nimic, marii praduitori ai banului public stand bine mersi ca pestii cei grasi la fundul apei. De ce onor politistii, procurorii si toti cei indrituiti sa faca justitie in Romania nu i-au ridicat si luat la bani marunti pe alde Maria Vlas, Sever Muresan, Razvan Temesan, Dumitru Dinulescu si alti mari tepuitori ai natiei? Raspunsul e mai mult decat limpede. Le-a fost teama ca in aceasta fauna de manglitori ar fi dat si peste unul unii de-ai lor. In concluzie, s-a pus in scena un spectacol national de prost gust, care nu vine sa repare nimic, ci sa strice si sa agite si mai mult cazanul nemultumirilor electoratului. A iesit pana la urma un scandal rizibil care va aduce beneficii in planul popularitatii si imaginii lui Funar, mai ales in acest context delicat, in care se pune problema introducerii "legitimatiei de ungur", Funar fiind dupa cum se stie, un aprig nationalist si un inversunat anti-maghiar. In consecinta, afacerea Funar nu este decat un bumerang pentru actuala putere.
Gheorghe JURCA