Va da Europa o lectie de democratie?
     Dilema "legitimatiei de maghiar" continua sa ramana un cazan sub presiune din care ies fuioare groase de fum, constituind un real pericol de explozie. Vecinii maghiari nu vor sa ia nici- decum in calcul o posibila renuntare, ba dimpotriva au orgoliul nemasurat prin primul lor ministru Orban ca nu vor ceda nici chiar in fata organismelor abilitate ale UE, mimand prin vizita sa la Tg. Mures unde s-a intalnit cu omologul sau roman Adrian Nastase ca, chipurile, se consulta cu acesta dar nicidecum sa ajunga la vreun compromis. Singurul punct pozitiv in aceasta poveste a "calcaiului lui Achile" il constituie faptul ca la intalnirea de la Tg. Mures dintre cei doi premieri s-a facut apel la Comunitatea Europeana de a transa intr-un fel sau altul aceasta disputa intre doua state candidate. Partea romana, maleabila si toleranta, a lasat sa se inteleaga ca daca Legea statutului va fi acceptata de UE atunci va accepta si ea noile standarde.
     Prin urmare, Uniunea Europeana este chemata sa gaseasca o rezolvare, mai bine zis sa transeze o chestiune ce risca sa tensioneze relatiile dintre doua tari vecine, dintre doua state europene candidate. In consecinta, UE are posibilitatea sa-si afirme forta ca organizatie superstatala evitand o situatie de conflict in centrul continentului. In ciuda faptului ca partea ungara afirma raspicat ca legea in cauza nu va tensiona in nici un fel relatiile cu vecinii, s-au ivit pana acum destule semnale si luari de pozitii pentru ca pericolul sa fie trecut cu vederea. Adevarul indubitabil ca atat in Romania cat si in Slovacia ideea aplicarii "legitimatiei de ungur" este privita in cel mai bun caz cu multa suspiciune si cel mai adesea cu ostilitate. Daca intentia Budapestei se va realiza, se va isca un seism in centrul Europei, plus ca va servi un precedent si pentru albanezi, pentru rusi, pentru cetatenii din statele baltice, dupa cum foarte bine a apreciat Adrian Nastase.
     Nu incape nici o indoiala ca acceptarea de catre UE a "legitimatiei de maghiar" va bloca cursul ascendent al relatiilor romano-ungare, ceea ce ar constitui o bila neagra pentru prestatia Comisiei Europene. Sa facem un minim efort de memorie si sa ne aducem aminte ca Budapesta pentru a putea fi primita in NATO a fost nevoita sa accepte pozitia Romaniei in privinta Recomandarii 1201 a Consiliului Europei, in sensul ca prin aceasta nu se intelege autonomie teritoriala pe criterii etnice si drepturi colective pentru minoritati. De consemnat ca noile relatii romano-ungare s-au dovedit ulterior acestui eveniment viabile. Sa amintim doar faptul ca UDMR a acces la guvernare, ca s-au dezvoltat schimburile economice. Or "legitimatia de maghiar" risca sa strice tot ce s-a zidit pana acum. Aceasta opinie si-o insusesc atat guvernul de la Bucuresti, liderii partidelor din opozitie si in ultima instanta o spun sondajele de opinie, unde aproape 80% dintre romani se pronunta impotriva "legitimatiei de maghiar". Sa nu uitam ca Europa s-a mai pronuntat o data atunci cand a transmis Ungariei sa n-o aplice in Austria, stat membru al UE, acceptandu-se ideea ca s-ar face o discriminare intre cetatenii unei Europe libere si democratice. Se pune intrebarea: acum de ce UE ar face o exceptie? Romania supune astfel Europa la un test al capacitatii sale de a da un verdict unei provocari. Vom vedea daca pana la 1 ianuarie 2002 Uniunea Europeana va fi capabila sa dezamorseze acest conflict, sa impuna decizia luata nu numai Romaniei care a afirmat ca se va supune ei, ci si Ungariei, stat care a facut pasi mari in negocierile pentru UE, dar si membru al NATO. Daca Europa va spune ca legea e buna, Romania o va accepta, iar daca nu e buna cum a fost cazul Austriei, atunci Ungaria va trebui sa-si faca mea culpa si sa-si retraga demersurile foarte nocive la aceasta ora.
Gheorghe JURCA