|
Cine a pus S.C. CUGIR SA pe butuci
Şomerii liderului Herlea şi ai aghiotantului său Gherman
Ne vedem puşi în faţa situaţiei de a începe acest articol cu câteva întrebări: Unde aţi fost până acum, dragi lideri de sindicat, de s-a ajuns în situaţia dezastruoasă în care este Cugirul acum? Jocurile politice în care v-aţi implicat au început să se întoarcă împotriva voastră? Dacă nu aţi prins nimic din posturile de directori v-aţi întors la munca de sindicat?
Deunăzi, secretarul Sindicatului Liber de la SC Cugir SA, Gherman Cornel se lăuda că este lider de sindicat de 11 ani, începând cu anul 1990. Mult, cam mult domnule Gherman!!! Şi asta nu pentru c-ar fi o perioadă lungă de activitate sindicală, ci pentru implicarea pe care ai avut-o în toţi aceşti la cârdăşiile numirilor conducerilor de la SC Cugir SA, care au dus societatea "din mai bine în tot mai bine" culminând cu susţinerea conducerii de acum care a "adus" de lucru la fabrica la care eşti lider, după afirmaţiile dumneavoastră, de nu mai este nevoie de Legea 78/1995.
Aţi uitat cam iute protocolul încheiat cu PDSR-ul în campania electorală că-i susţineţi până la moarte, aţi uitat participările la toate acţiunile din campania electorală a PDSR-ului sau v-au uitat ei? Acum aţi primit replica. Dar ce este păcat, este faptul că pentru favorurile pe care le urmăreaţi voi plătesc oamenii acum.
Unde ai fost domnule Herlea când fabrica a disponibilizat peste 5000 de salariaţi? Unde sunt acele programe faimoase ale lui Duicu şi Mocănescu pe care le fluturai cu înverşunare şi cu care îmbrobodeai lumea că sunt salvarea industriei de apărare?
Uite, d-le Herlea, unde a dus reticenţa dumneavoastră în ceea ce priveşte desprinderea activităţilor profitabile ale SC Cugir SA în fabrici separate. Acum moare societatea cu totul. Boala de a fi lider peste mii de oameni coroborată cu cârdăşia directorilor generali care sufereau de aceeaşi boală au omorât Cugirul.
În concluzie, d-le Herlea, te poţi bucura împreună cu aghiotantul tău Gherman de realizările măreţe de a instala un director general la Cugir fără rezultate pozitive în activitatea anterioară, care a pierdut piaţa de maşini de spălat, care a închis practic această fabrică de aproape un an şi care nu este sprijinit de putere, un director promovat pe criterii de interese şi nu pe criterii valorice; de divizarea luptei sindicale; de închiderea tuturor uşilor la Prefectură; de disponibilizarea a 5000 de salariaţi şi nu în ultimul rând de aducerea uzinei în situaţia de azi prin sprijinirea clicilor ce s-au perindat la conducerea uzinei.
Un grup de salariaţi de la S.C. Cugir SA
La S.C. Cugir S.A.
Guvernează tot vechea... guvernare
Referitor la articolul "Cugirul oraş de şomeri" din ziarul UNIREA de joi 6.09.2001 se cuvine a face câteva precizări:
La S.C. Cugir S.A. conducerea societăţii nu este asigurată de către reprezentanţii PDSR. Încă din 4 mai 2001, ziarul UNIREA arăta în articolul "La S.C. Cugir S.A. guvernează principiul "Un director general pentru generali" că, conducerea judeţeană a PDSR Alba, prefectul Ioan Rus (care este şi preşedintele organizaţiei judeţene a PDSR) parlamentarii PDSR de Alba nu îl susţin pe actualul director general Schiau Gheorghe.
Din cei 7 directori, 6 sunt de la alte formaţiuni politice, dir. gen. adj. ing. Faur Emil este preşedintele organizaţiei PD la Cugir, directorul tehnic Roşianu Radu este vicepreşedintele organizaţiei PD la Cugir, directorul economic, directorul fabrică produse tehnice, directorul fabrică UMC2 nu sunt membri PDSR, iar consilierii principali, ing. Athanasiu Theodor (preşedinte PNL Alba), ing. Nicuşor Mihai (preşedinte PNL Cugir), sing Munteanu Emil (vicepreşedinte PNL Cugir). În consiliul de administraţie din 5 membri 4 sunt PD, PNL şi PNŢCD, numiţi de fostul ministru Berceanu.
Există o necorelare referitor la încărcarea cu comenzi a S.C. Cugir S.A. între declaraţiile făcute de directorul general Schiau Gheorghe în presă şi la toate posturile de radio şi TV, cum că toţi cei 7.400 salariaţi au de lucru şi vor angaja şi de afară (declaraţii la Radio XXI şi Radio West, în luna august) şi cele relatate de domnul Isac în articolul în care susţine că din cei 7.400 angajaţi, 4.900 vor trebui disponibilizaţi dacă nu se acordă subvenţii de la buget, respectiv prelungirea Legii 78.
Din nefericire realitatea este cea afirmată de Biroul de coordonare a sindicatului liber a S.C. Cugir S.A. şi nu a directorului general Schiau Gheorghe, care a aruncat milioane de lei pentru a-şi face reclamă la posturile de radio şi TV. (T.U.)
Începând de luni, 10 septembrie
SC Electrica SA Bucureşti lasă în beznă SC "Apa CTTA" şi SC "Apă Canal" SA Alba Iulia
•Secetă la robinete între orele 18.00 şi 6.30
Purtătorul de cuvânt al SC Electrica SA, Sucursala de Distribuţie Alba Iulia, domnişoara Mihaela Buda, ne-a informat că în urma unei analize ce a avut loc în capitală privind marii datornici, SC Electrica SA Bucureşti a dispus întreruperea alimentării cu energie electrică a societăţilor de apă judeţeană, respectiv locală. Astfel, SC "Apa CTTA" figurează cu o restanţă de 3,699 de miliarde de lei reprezentând majorări pentru neachitarea la termen a facturilor iar SC "Apă Canal" SA Alba Iulia cu 798 de milioane de lei.
Energia electrică către cele două societăţi va fi sistată începând de luni, 10 septembrie a.c., în fiecare zi, între orele 18.00 şi 6.30, ceea ce presupune că nu vom avea apă la robinete. Restricţiile vor înceta în momentul achitării datoriilor către SC Electrica a celor două societăţi de apă. (F. R.)
Se anunţă din nou o iarnă grea pentru populaţie
•La nivelul judeţului Alba, preparativele privind sezonul rece sunt sublime dar lipsesc aproape cu desăvârşire
Premierul Adrian Năstase a precizat şi în cadrul teleconferinţei de ieri cu prefecţii marea responsabilitate ce le revine autorităţilor locale şi judeţene cu privire la pregătirea sub toate aspectele a sezonului rece. În acest context, şeful Guvernului s-a arătat foarte nemulţumit de modul în care decurge campania de iarnă prezentând o situaţie la zi a stadiului acesteia pe care o consideră alarmantă. Astfel, din totalul de 283 de localităţi din ţară care dispun de sistem de încălzire centralizat, în 104 furnizarea agentului termic este întreruptă total, iar în 79 dintre acestea, din cauza debranşărilor voluntare. De asemenea, în 32 de localităţi, stocul de combustibili este inexistent, iar pentru alte 37, nu se cunoaşte nici o informaţie în acest sens. În ceea ce priveşte stadiul lucrărilor de reparaţii şi revizii ale centralelor termice, Adrian Năstase a spus că doar 31 de localităţi au finalizat în proporţie de 100% operaţiunea, 71 peste 50% iar în alte 64 acţiunea practic nici nu a început.
Nici la nivelul judeţului Alba situaţia nu este mai roză, doar municipiile Alba Iulia şi Blaj reuşind să finalizeze reviziile şi reparaţiile la centralele termice, mari restanţe la acest capitol înregistrându-se la Aiud şi Câmpeni. Nici în ceea ce priveşte asigurarea stocului de combustibil pentru iarna care se apropie nu stăm mai bine, din totalul de 1600 t CLU (combustibil lichid uşor) fiind asigurată până în prezent doar o cantitate de 10 tone la Blaj iar oraşul Cugir dispune de numai 800 t păcură din necesarul de 4000 t. Prefectul Ioan Rus a cerut Consiliului judeţean să contacteze toate consiliile locale în cauză pentru urgentarea rezolvării acestor mari lipsuri. În încheiere vă mai informăm că, în cadrul aceleiaşi teleconferinţe, primul-ministru a mai declarat că până pe data de 15 septembrie, guvernul va exprima un punct de vedere oficial cu privire la recenta scumpire a agentului termic.
Răzvan JURCĂ
Guvernul României foloseşte banii producătorilor agricoli
•Interpelare adusă primului ministru de către deputatul PNL de Alba, Dan Coriolan Simedru
Nerespectarea Legii nr. 264/2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 118/1996 privind constituirea şi utilizarea Fondului special al drumurilor publice.
Prin Legea nr. 264/2001 Guvernul era obligat ca în termen de 30 de zile să actualizeze normele metodologice de aplicare a legii.
Întârzierea cu peste două luni a termenului de actualizare a Normelor metodologice nr. 4566/22948/99 privind constituirea şi utilizarea Fondului special al drumurilor publice, publicate în Monitorul Oficial al României, nr. 33 din 28 ianuarie 2000 implică, printre altele, nerambursarea taxei de drum persoanelor fizice şi juridice care utilizează carburanţi în domeniile transportului feroviar, naval, al agriculturii şi al apărării naţionale.
Începând cu 25 mai 2001 s-a introdus plata taxei de drum în valoare de 110 EURO/tonă de motorină. Deşi termenul legal de rambursare este de 30 de zile de la data solicitării, în lipsa normelor metodologice, până la această dată nu s-a înapoiat nici o sumă producătorilor agricoli.
Practic, Guvernul României, prin Ministerul Transporturilor împrumută de la producătorii agricoli sume pe care le rambursează când doreşte, fără dobândă, fără termen, în dispreţul legii iniţiate de actualul guvern.
Nu se poate explica această întârziere decât în 2 moduri:
- sau există o gravă disfuncţionalitate în relaţia dintre Ministerul Finanţelor şi Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, care nu reuşesc să emită un ordin comun în termenul legal;
- sau se doreşte rambursarea cu întârziere a acestor sume în scopul acoperirii unor deficite bugetare.
Atrag atenţia domnului prim-ministru Adrian Năstase care se laudă cu facilităţile pe care le acordă agriculturii că rambursarea taxei de drum către producătorii agricoli nu este o facilitate pe care guvernul o poate aplica sau nu, ci este o obligaţie legală a statului şi un drept al producătorului.
Vă întrebăm, domnule prim-ministru, guvernul PSD pe care îl conduceţi va începe să sprijine în mod real agricultura şi producătorii agricoli sau va continua să îi ignore?
Nu era mai corect pentru toată lumea ca această taxă de drum să nu mai fie plătită de producătorii agricoli aşa cum se practică în toată Europa?
De asemenea, solicit domnului prim-ministru Adrian Năstase, să ne comunice care este, până în prezent, cuantumul sumelor pe care statul trebuie să le restituie conform art. 4 din Legea nr. 264 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 118/1996 privind constituirea şi utilizarea Fondului special al drumurilor publice şi când prevede domnia sa că se vor restitui aceste sume?
Aştept cu interes răspunsul dumneavoastră şi vă solicităm să reglementaţi urgent această situaţie înainte de începerea campaniei agricole de toamnă.
Dan Coriolan Simedru, deputat PNL de Alba
Vin vremuri grele pentru
funcţionarii publici din judeţul Alba
Prefectul judeţului Alba, av. Ioan Rus, a solicitat tuturor şefilor serviciilor publice descentralizate prezenţi ieri la teleconferinţă, să efectueze în cel mai scurt timp posibil o analiză riguroasă privind calitatea funcţionarilor publici aflaţi în subordine. Prefectul a cerut în principal să se urmărească dacă aceştia corespund profesional, dacă îşi îndeplinesc sarcinile trasate pe linie de serviciu şi dacă adoptă o atitudine corespunzătoare în relaţiile cu cetăţenii. "Acolo unde este cazul, directorii instituţiilor vor trebui să aplice măsuri ferme, mergându-se chiar până la desfacerea contractului de muncă", a precizat şeful administraţiei publice judeţene. Pe aceeaşi linie a avut o intervenţie în cadrul teleconferinţei şi premierul Adrian Năstase, acesta declarând că peisajul României în zona administraţiei publice nu este unul senzaţional şi că o parte dintre funcţionari sunt slab pregătiţi. (R.J.)
Gestiune frauduloasă şi delapidare în valoare de 17,6 milioane de lei
*Ofiţerii Biroului Poliţiei Economice din cadrul Poliţiei municipiului Alba Iulia au început urmărirea penală împotriva a două vânzătoare de la SC Ulpia Traiana Alba Iulia pentru comiterea infracţiunii de gestiune frauduloasă. Ana Maria Adriana Haplea (25 de ani) şi Nadia Maria Lăpăzan (23 de ani) şi-au însuşit din gestiune, în perioada iulie-august, bunuri în valoare de 15,3 milioane de lei.
* Aceiaşi poliţişti au început urmărirea penală împotriva lui Ioan Băieş (22 de ani, din Târnăveni), coordonator punct de lucru Alba Iulia pentru Fundaţia "Casrom" România -Tg. Mureş, pentru comiterea infracţiunii de gestiune frauduloasă. În perioada 13-16 august, Băieş a colectat de la diverşi cetăţeni din Alba Iulia suma de 2,3 milioane de lei, bani pe care i-a folosit în interes personal. (N.T.)
|