|
Comisiile pentru protecţia
monumentelor istorice se reorganizează
•Comisia din care face parte judeţul Alba va avea cel mai probabil sediul la Braşov
Ministerul Culturii şi Cultelor se preocupă în această perioadă de reorganizarea câtorva dintre instituţiile subordonate cu atribuţii importante în promovarea valorilor culturale româneşti. Printre acestea se numără şi Direcţia Monumentelor Istorice. Cum de la Bucureşti este greu de controlat şi coordonat activitatea menită a restaura şi conserva peste 22.000 de monumente istorice şi de arhitectură, precum şi câteva sute de situri şi şantiere arheologice, existau în teritoriu Comisiile zonale ale monumentelor istorice, comisii care aveau în componenţă istorici de artă, cercetători istorici şi arhitecţi din mai multe judeţe. După promulgarea Legii Monumentelor Istorice, DMI a gândit şi a purces la o nouă arondare a judeţelor în cadrul Comisiilor Regionale ale Monumentelor Istorice. Cum se arată în adresa trimisă direcţiilor judeţene pentru cultură, culte şi patrimoniu cultural naţional, în întreaga ţară vor exista opt asemenea comisii, arondarea judeţelor fiind identică cu cea a regiunilor de dezvoltare. Deci judeţul nostru va fi arondat la aceeaşi comisie cu judeţele Braşov, Harghita, Covasna, Sibiu şi Hunedoara, iar sediul comisiei, deşi nu s-a anunţat încă oficial va fi cel mai probabil la Braşov. Comisia va avea un număr de 9 membri, recomandându-se ca fiecare judeţ să fie reprezentat. Pentru stabilirea componenţei comisiei DMI a solicitat din teritoriu propuneri. Directorul DCCPCN Alba, Ion Mărginean, ne-a informat că din partea judeţului Alba au fost propuşi dr. Vasile Moga - arheolog, istoricul Gheorghe Fleşer, ambii angajaţi ai Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia. Ion Mărginean a precizat că cei doi sunt foarte buni specialişti şi, în plus, îndeplinesc condiţiile impuse de DMI, ca cei cooptaţi în aceste comisii să nu lucreze în firme ce au drept obiect de activitate restaurarea monumentelor istorice, sau să nu fie salariaţi ai direcţiilor judeţene pentru cultură, culte şi patrimoniu cultural naţional. Tot domnia sa ne-a informat că există în judeţul nostru persoane care, pe căi ocolite, dar influente, încearcă să intre în aceste comisii deşi încalcă aceste două condiţii ale DMI.
Anca DINICĂ
Realizarea unei alianţe PNL - ApR mai are de aşteptat
Abia în iunie 2002 negocierile dintre cele două partide se vor finaliza
În cadrul unei conferinţe de presă ce a avut loc la sediul ApR Alba, preşedintele filialei judeţene, dr. Călin Crişan, a dezvăluit o serie de amănunte de la întâlnirea ce a avut loc recent între Teodor Meleşcanu şi preşedintele PNL, Valeriu Stoica. "Întâlnirea dintre ApR şi PNL constituie o dovadă a voinţei politice a celor două partide că doresc să se implice în constituirea unei alternative democratice la actuala guvernare, a unei construcţii politice viabile, capabile să câştige viitoarele alegeri", a declarat d-l Crişan. Totodată, cu acest prilej PNL şi-a reafirmat sprijinul parlamentar pentru ApR, pentru rezolvarea unor probleme de interes local care preocupă reprezentanţii acestui partid, din administraţia publică locală.
De asemenea, preşedinţii Meleşcanu şi Stoica au convenit ca negocierile tehnice, indiferent de finalitatea lor, să continue până în iunie 2002, pentru ca ulterior organismele supreme de decizie în cele două partide, în speţă Congresele ApR şi PNL să se pronunţe asupra realizării chiar a unei fuziuni. În acest sens, sâmbătă, 15 septembrie a.c., preşedintele ApR, Teodor Meleşcanu, i-a convocat la Bucureşti, pe toţi preşedinţii filialelor judeţene pentru a se pronunţa cu privire la o eventuală alianţă cu PNL şi alte forţe din opoziţie. La nivelul judeţului Alba, preşedintele ApR, Călin Crişan a declarat că semnarea unui protocol de colaborare cu PNL se va putea face cel mai repede după luna iunie 2002, în schimb un asemenea act, se va încheia cu PD Alba până la finele anului în curs.
Răzvan JURCĂ
Biblioteca - un instrument de cultură la îndemâna oricui
•Primarul din Roşia Montană a salvat 41244 de volume de la pieire
Am fost martori oculari, cu un an în urmă, când acest număr impresionant de 41244 volume de cărţi îşi duceau viaţa într-o clădire igrasioasă cu acoperişul spart şi pereţii fisuraţi, fiind în pericol de degradare totală. Am surprins în clişeul memoriei imaginea de nervozitate, creată de această situaţie a d-lui primar Virgil Nariţa. Era în primele zile de la preluarea mandatului. Am revenit acum, după un an, şi am avut curiozitatea să vedem soarta acestei biblioteci. Biblioteca a fost mutată atunci de urgenţă în clădirea Şcolii Simion Balint, în două încăperi spaţioase şi luminoase, aşa cum îi stă bine unui lăcaş de cultură. Printr-o muncă intensă, d-na bibliotecară Mihaela Ciura a aranjat carte cu carte în ordine alfabetică şi pe domenii - pe rafturile numeroase din dotare. Sala de lectură, de asemenea este frumos amenajată având mobilierul necesar. Am avut plăcerea să vedem aici şi un raft de cărţi aparte - el cuprinzând cărţi ale scriitorilor albaiulieni de marcă: Ion Mărgineanu, Gheorghe Jurcă, Mioara Pop, Maria d'alba, Dumitru Mălin, Vasile Moga, Ion Buzaşi, Teodor Seiceanu etc. etc. În cadrul bibliotecii s-a desfăşurat, în colaborare cu învăţătoarele de la Şcoala Simion Balint şi o activitate culturală cu elevii - concursuri de recitare, şezători literare, expoziţii de carte etc. Să exemplificăm şi câţiva dintre cei mai harnici cititori: Marius Receanu, elev cls. IX Liceul Câmpeni, Aura Tomuş, cls. IV Şc. Simion Balint, Iulia Oprişa, cls. IV, Iulia David etc. M-a impresionat faptul că d-na bibliotecară Mihaela Ciura ne-a spus că acestor cititori consecvenţi le va cumpăra câte un mic cadou, pentru că le-a promis. Noi am dori ca acest lucru să ajungă la urechi receptive şi cu posibilităţi mai mari, ca acestora să li se confere cărţi şi chiar bani.Şi ca să revin, eram într-un cerc de discuţii în care mi-a plăcut atitudinea "agresivă" a d-lui primar Nariţa, împotriva discotecilor.
E un fenomen grav, într-adevăr, că tineretul stă prea mult în discoteci şi prea puţin în biblioteci.
Ioan RADU
|