|
De la pomul lăudat te întorci cu sacul plin
•Salvarea livezilor de la Jidvei a fost privatizarea
După '90, tăvălugul devastator din agricultură a făcut ravagii şi în livezile judeţului. Este un miracol cum dintre toate plantaţiile de pomi pe rod au supravieţuit numai cele de la fostul IAS Jidvei. La fel ca şi podgoriile de pe Târnave, livezile s-au menţinut pe linia de plutire datorită înverşunării şi încrâncenării specialiştilor de-a se opune încercărilor necugetate de-a măsura şi împărţi prădalnic pom cu pom. S-a cheltuit mult efort şi osteneală pentru a nu lăsa livada de izbelişte. Lupta s-a dovedit a fi însă inegală. Lipsiţi cu fiecare an de tot mai puţine resurse materiale şi financiare, s-a ajuns în situaţia limită ca plantaţiile să piară din lipsă de hrană şi tratamente. "După '90, fermele pomicole au fost cele mai vitregite. Cum era firesc, puţinele resurse existente au fost orientate spre salvarea patrimoniului viticol şi a zootehniei. Livezile au trăit mai mult din acumulările anterioare. Dar unde tot consumi şi nu mai completezi deloc, ajungi la fundul sacului. Aşa s-a întâmplat şi cu plantaţiile de pomi pe rod, care la finele anului 1997 ajunseseră într-o stare de inaniţie vecină cu pieirea. Marea şi unica şansă de salvare a livezilor a fost privatizarea. Să-i mulţumim lui Dumnezeu că ni i-a scos în cale pe domnii Liviu şi Claudiu Necşulescu, patronii SC Jidvei SRL, pentru că altfel despre merele de aur de pe Târnave am fi vorbit acum la timpul trecut", se destăinuie inginerul Emil Boncăş, director tehnic, care nu prea este dispus să vorbească despre "moşia" ce i-a fost încredinţată spre administrare. El este mulţumit şi împăcat sufleteşte că noii stăpâni ai firmei i-au oferit şansa să confirme că este un valoros specialist, ocrotitor şi tămăduitor al livezilor pentru creşterea şi întreţinerea cărora a consacrat zeci de ani de muncă, pricepere şi autoritate profesională. De trei ani încoace, doctorul livezilor, cum îi spun cei apropiaţi, îşi face meseria cum n-a făcut-o niciodată de-a lungul întregii sale cariere. Ing. Boncăş ştie mai bine ca oricine că pomul roditor nu este copac. Pentru a rodi, livada are nevoie de hrană şi supraveghere permanentă. Vlăguită şi istovită de atâta subnutriţie, revitalizarea pomilor s-a făcut printr-un regim preferenţial de alimentaţie suplimentară cu îngrăşăminte complexe şi foliare care au însumat investiţii de mai multe sute de milioane de lei. Anul trecut, îngheţul din primăvară şi apoi seceta au fost o adevărată pacoste pentru livezi. Pomii au fost văduviţi de rod şi banii investiţi nu s-au întors în vistieria firmei aşa cum era de aşteptat. Un asemenea eşec ar fi descurajat pe orice patron să mai rişte reluarea unui nou ciclu. La SC Jidvei SRL nu s-a întâmplat aşa. În toamna trecută, noii proprietari au băgat din nou bani în efectuarea lucrărilor necesare. Şi acţiunea de salvare a livezii a continuat pe tot parcursul acestui an. "A fost suficient să întocmim liste cu materialele de care am avut nevoie şi solicitările noastre au fost onorate exemplar", ne-a declarat ing. Emil Boncăş.
Cu toate că vara aceasta se anunţa extrem de secetoasă, evoluţia vremii a fost tocmai pe dos. Ploile abundente, urmate de furtuni şi grindină s-au năpustit din nou peste livezile din Şona şi Sânmiclăuş. În luna iulie, 13 zile la rând ploile n-au contenit încât practic utilajele n-au putut intra deloc în livezi pentru efectuarea lucrărilor de combatere a rapănului şi făinării. Noroc cu pompele moderne, aduse în ferme de noii patroni, care au o mare productivitate şi eficienţă. Oblojirea rănilor pricinuite de grindină merelor din livada de la Şona a necesitat tratamente şi îngrijiri suplimentare pentru cicatrizarea rănilor. O astfel de chirurgie tehnologică cere un înalt profesionalism în vindecarea roadelor. Tratamentul aplicat s-a dovedit cum nu se poate mai nimerit. De unde se părea că nici anul acesta nu va fi rod, rezultatele sunt neaşteptat de favorabile. Din evaluările făcute de specialiştii firmei rezultă că pe cele 175 ha livadă de meri s-a obţinut o producţie medie de 20.000 kg mere/ha, iar în livada de pruni, ce ocupă o suprafaţă de 20 ha, s-au obţinut 12.500 kg/ha. Discreţi şi modeşti, cei trei şefi de fermă ce "păstoresc" livezile, ing. Ioan Sabău, ing. Marius Kopaci şi ing. Sebastian Boncăş, sunt neîmpăcaţi la gândul că, dacă aveau puţin noroc, anul acesta ar fi putut umple de rod şi mai mult panerul toamnei. Întrucât în anul trecut s-a finalizat o investiţie de 400 milioane lei pentru extinderea fermei de pruni cu 11 ha, ei speră ca anul viitor să le aducă mai multe satisfacţii şi bucurii profesionale pentru a face din livezile SC Jidvei SRL un "pom" unde să te poţi duce cu sacul cu convingerea că te vei întoarce negreşit cu el plin.
Sebastian TRUŢA
Cât lemn vom tăia în această
toamnă din pădurile judeţului Alba
Având în vedere obligaţiile ce revin deţinătorilor (administratorilor) de suprafeţe acoperite cu vegetaţie forestieră, potrivit legislaţiei în vigoare la data actuală, ocoalele silvice din judeţul Alba împreună cu deţinătorii de pădure atribuită conform Legii 1/2000 şi împreună cu Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Cinegetic Hunedoara vor stabili cantităţile de masă lemnoasă ce se vor pune în valoare din aceste păduri. Programul este următorul: Zona Alba Iulia care cuprinde Ocoalele Silvice Alba, Valea Ampoiului şi Cugir, în data de 26 septembrie a.c. de la ora 9.00, la sediul Direcţiei Silvice Alba; Zona Aiud care cuprinde Ocoalele Silvice Teiuş şi Aiud, în data de 25 septembrie a.c., de la ora 9.00 la sediul Ocolului Silvic Teiuş; Zona Blaj (Ocolul silvic Blaj) în ziua de 25 septembrie a.c. de la ora 13.00, la sediul Ocolului; Zona Sebeş (Ocolul Silvic Sebeş, Petreşti şi Bistra) în data de 26 septembrie a.c. la sediul Ocolului Silvic Sebeş. Vor participa şefii Ocoalelor Silvice, primarii primăriilor deţinătoare de păduri, preşedinţii composesoratelor sau altor forme asociative, delegaţi de la Direcţia Silvică Alba şi ai ITRSC Hunedoara. Cu acest prilej se va întocmi o situaţie care va cuprinde: deţinătorul (administratorul) pădurii; suprafaţa validată; suprafaţa pusă în posesie; posibilitatea după amenajamentele existente; masa lemnoasă pusă în valoare în anul 2001; cota propusă pe natură de produse. Cotele propuse vor fi cele strict necesare pentru acoperirea cheltuielilor legate de paza pădurii, demararea procedurilor de elaborare a amenajamentelor silvice şi efectuarea planurilor de detaliu ce este necesar a se întocmi pentru eliberarea titlurilor de proprietate conform Legii 1/2000.
De menţionat că această amplă operaţiune a debutat în judeţul Alba în cursul zilei de ieri pentru zona Munţilor Apuseni la Câmpeni, fiind implicate Ocoalele Silvice Gârda, Valea Arieşului, Baia de Arieş şi Câmpeni.
Răzvan JURCĂ
Seminar pe teme turistice
Centrul de Informare şi Mediatizare Turistică a Municipiului Alba Iulia - CIMTMAI - va organiza azi, 21 septembrie, începând cu ora 10, seminarul cu tema "Promovarea Turistică. Oportunităţi şi perspective în Alba Iulia". Seminarul va fi moderat de doamna Simona Neaga - reprezentant zonal al Ministerului Turismului - şi se adresează angajaţilor CIMTMAI, fiind în fapt un curs de perfecţionare în promovare turistică. De asemenea, au fost purtate discuţii cu Centrul Turistic al Primăriei Municipiului Sibiu, un centru etalon în România, care a acceptat, prin directorul Dragoş Minea, să realizeze un schimb de experienţă cu centrul turistic omolog din Alba Iulia.
Centrul de Informare şi Mediatizare Turistică a Municipiului Alba Iulia (CIMTMAI), înfiinţat anul acesta cu asistenţa financiară a Guvernului României, îşi propune să coaguleze iniţiativele publice sau private şi să implice factorii de resort, organizaţiile specializate şi firmele de turism în crearea şi promovarea produsului turistic "Alba Iulia". (R.J.)
La Alba Iulia
O bandă de tineri infractori fură din magazine în plină zi
•Se pare că modul de operare este acelaşi: în timp ce unul ţine de "şase", unul o solicită pe vânzătoare, altul "operează", al patrulea dispare cu prada rapid
În ultimele zile, mai multe magazine din Alba Iulia au fost ţinta unor "tunuri" rapide, date cu eleganţă şi discreţie de un grup de tineri, cu vârste cuprinse între 25-30 de ani. Furturile au început cam pe la sfârşitul lunii august, cu un mod de operare izbitor de asemănător: "clienţii" (minim patru) intrau în magazin, după ce în prealabil "filau" obiectivul. În timp ce unul ţinea de "şase", un altul solicita vânzătorului să-i arate un obiect situat în punctul cel mai îndepărtat de casa de bani. În acest timp, un altul fura banii şi îi pasa celui de-al patrulea, care dispărea rapid. Furturile au fost comise între orele 17.00 - 18.00, când se presupune că orice magazin are ceva "cash" din încasări şi înainte de ora 19.00, când, în general, se predau banii la bancă. În acest mod au fost prădate câteva centre comerciale din Alba Iulia (magazinul alimentar, de piese auto, reprezentanţe etc.) de sume de bani oscilând în jurul cifrei de 3 milioane de lei. Ultimul pe listă a fost un magazin cu profil sportiv din Alba Iulia, de unde au furat 3 milioane de lei, miercuri, 19 septembrie, în jurul orei 17.00. În acest context se solicită vânzătoarelor o atenţie sporită, mai ales în cazul în care deservesc singure un punct comercial. În cauză, poliţia efectuează cercetări.
Nicoleta TOMUŢA
|