|
Compromiterea prefecţilor din Ardeal, o ţintă cu bătaie lungă
•Cazul prefectului de Alba, Ioan Rus, este relevant în acest sens
Interese de ordin politic şi economic au făcut şi fac ca Transilvania să fie asemeni unei fete ajunse la vârsta măritişului: să fie curtată.
De aici, din Ardeal, politicienii au lansat şi, cu siguranţă, vor mai lansa mesaje pentru românii de pretutindeni. Cel puţin ţărăniştii şi pediştii erau specializaţi. Locul acestora a fost luat acum de "grofii" udemerişti, secondaţi de "idiotul întru ale politicii", Sabin Gherman. Dar şi de "foştimea" debarcată din fotoliile călduţe din care au tras sforile oneroaselor afaceri derulate de fosta putere, fapt ce a permis o adevărată ofensivă spre cucerirea economică a judeţelor transilvane de către firme ungureşti. Ei s-au ales cu grase comisioane, iar ungurii sunt pe cale să-şi vadă un vis împlinit: controlarea economiei transilvane. De aici va decurge cererea pentru autonomie pe toate planurile. Cei care se opun acestor "istorice deziderate ale maghiarimii" coroborate cu interesele uneltelor lor (Gherman şi ceilalţi) sunt supuşi compromiterii sub toate aspectele. Sunt vizaţi mai ales prefecţii, reprezentanţii Executivului în teritoriu. Iar cozi de topor se găsesc din nefericire şi într-o anumită parte a mass-media ardelene. În colimatorul acestora au intrat prefecţii de Mureş, Alba, Bistriţa Năsăud, dar şi preşedinţi de CJ aparţinând partidului de guvernământ.
Compromiterea prin orice mijloace este la ordinea zilei, scopul scuzând mijloacele la care se apelează. Cazul prefectului de Alba, Ioan Rus, este relevant în acest sens. Considerat de majoritatea conjudeţenilor săi ca fiind omul potrivit la locul potrivit, prefectul a devenit ţinta predilectă pentru cei aflaţi la putere între 1996-2000. În Alba şi-au făcut de cap oamenii lui Ciorbea, moţilor fiindu-le acum practic ruşine că au acordat sprijin foştilor guvernanţi, care n-au făcut nimic pentru ei. Hotărât să facă ordine în judeţ, Rus s-a trezit ţinta atacurilor concertate ale celor aflaţi vremelnic la cârma judeţelor. Şi cum probitatea sa profesională, cât şi prestaţia politică nu puteau fi puse la îndoială, s-a trecut la un alt scenariu şi anume compromiterea prin asociere cu activităţi desfăşurate în plan economic de... Gheorghiţa Rus care este administrator al SC "Gelafarm" Alba Iulia, şi care conform datelor înscrise în registrul Comerţului Alba sub nr. J01/314/99, are ca obiect principal de activitate vânzarea de produse farmaceutice.
În perioada 26.03.2001 - 5.09. 2001, SC "Gelafarm" a achiziţionat de la SC "Vinalcool" SA Alba Iulia alcool sanitar în valoare totală de 5.471.551.360 de lei, pe bază de facturi fiscale. Ulterior, produsul a fost achiziţionat de SA Transgerom Alba Iulia. Adversarii prefectului lansează ideea că firma soţiei sale n-ar fi plătit accizele, fapt însă infirmat de controlul din data de 18 septembrie 2001 de către reprezentanţi ai Direcţiei Controlului Fiscal Alba, la solicitarea Direcţiei Generale a Finanţelor Publice. Caruselul acuzelor care ar urma să şifoneze imaginea publică şi politică a prefectului de Alba nu s-a oprit aici. A fost acuzat că îşi construieşte vilă la Râmeţ şi casă de vacanţă în Apuseni.
La Râmeţ îşi construieşte un imobil SC Gelafarm, care nu este practic vilă, ci o farmacie pentru moţi şi un corp de clădire care va fi în viitor pensiune pentru cei care vor dori să ajungă în Ţara de Piatră.
Cât despre cabana din Apuseni, mai precis din Abrud, detractorii cu siguranţă o confundă cu modesta casă în care au văzut lumina vieţii cei şapte copii ai moţului Rus, unul dintre ei fiind acum prefectul Albei. Unii pricep şi acceptă cu greu faptul că un moţ, din locurile de unde au pornit să intre în istorie şi-n inimile românilor Horia şi Iancu, fără blazon de nobleţe, castele şi moşii pe care să şi le revendice, poate conduce judeţul. Am aflat că prefectul locuieşte într-un bloc din Alba Iulia, apartamentul fiind la fel ca şi celelalte. Realizând că au dat greş, l-au catalogat pe Rus drept "prefect al mafiei alcoolului şi ţigărilor". Acuza stârneşte ilaritate. Mafioţii acestei categorii ar trebui căutaţi în jurul fostului finanţist Remeş, al conţopistului Mureşan, fost patron al agriculturii, sau al odraslei fostului preşedinte, Dragoş Constantinescu.
Prin toate aceste acuze, se încearcă acreditarea ideii că oamenii Executivului din teritoriu ar fi incapabili, corupţi, neacceptaţi. Este o metodă infamă a celor care se află în solda partizanilor autonomiei totale a Transilvaniei. Toţi cei care s-au opus ca pădurile Apusenilor să nu încapă pe mâini străine, ori s-au străduit ca unităţi economice să nu încapă pe mâna unor persoane dubioase, au fost şi sunt atacaţi permanent prin diferite canale, catalogaţi ca duşmani ai ardelenilor. Despre situaţia din judeţele ardelene, şi atacurile, respectiv defăimarea prin orice mijloace, a reprezentanţilor statului, vom reveni, inclusiv la Alba. (D.H.)
La Alba Iulia
Taxa pentru eliberarea certificatului de
producător - 50.000 lei
Consiliul local al municipiului Alba Iulia a decis în cadrul şedinţei de ieri stabilirea taxei pentru eliberarea certificatului de producător. Cuantumul acesteia pentru un întreg an este de 50.000 lei. Reamintim că certificatul de producător este actul care permite comercializarea produselor agroalimentare în târguri, oboare şi pieţe. El se eliberează de către primarul municipiului, la cererea producătorului. Primarul sau alte persoane împuternicite vor verifica dacă solicitantul deţine terenuri agricole sau animale şi dacă într-adevăr are culturile pentru care solicită certificatul. Aceste certificat se eliberează în serii corespunzătoare unui an agricol care începe la data de 1 iulie şi se termină la 30 iunie anul următor, vizându-se trimestrial. Taxa de eliberare are drept principal scop acoperirea cheltuielilor generate de realizarea imprimatelor precum şi chletuielile ce apar în urma deplasării verificatorilor în teren. (A.D.)
|