Doamne, Doamne, cel ce ai ascultat tânguirea lui Iosif, care la moartea lui Iacov a căzut pe faţa tatălui său şi l-a plâns şi l-a sărutat; asemenea şi Fiul Tău, Domnul nostru Iisus Hristos, a cunoscut dragostea de mamă, căci pe cruce şi în grele chinuri fiind, a văzut pe Maica Sa şi pe ucenicul pe care îl iubea alăturea stând, şi a zis Maicii Sale: "Femeie, iată fiul tău!", iar după aceea a zis şi ucenicului: "Iată mama ta!". Însuţi, stăpâne întru tot bun, caută din ceruri şi vezi jalea şi durerea ce mi-au cuprins astăzi inima şi sufletul. Îndură-Te de mine, robul Tău şi primeşte rugăciunea ce-ţi înalţă fiul care şi-a pierdut pe tatăl său preaiubit (sau mama sa preaiubită) şi iartă-i lui (ei) şi dezleagă-i toate greşelile cele de voie sau fără de voie, cele cu lucrul sau cu cuvântul şi toate câte ca un om în această viaţă a săvârşit. Ascultă, milostive Stăpâne, glasul îndurerat al fiului, pe care tatăl său (mama sa) l-a povăţuit şi l-a deprins ca, în restrişte şi în necazuri, către Tine şi cu credinţă tare să-şi ridice ochii şi să-şi deschidă gura. Milostiveşte-Te, Doamne şi dă sufletului tatălui meu (mamei mele) odihna cea bună şi fă-l pe el (fă-o pe ea) părtaş(ă) bunătăţilor celor veşnice, aşezându-l cu drepţii în curţile Tale, că binecuvântat şi preaslăvit eşti în vecii vecilor. Amin.

---

Calendar religios
Ortodox: Cuv. Eufrosina; Cuv. Serghie de la Radonej.
Catolic: Sf. Nicolae de Flue.

---

Câştigătorii concursului naţional de creaţie literară "Avram Iancu - Eroism şi jertfă"
     Demarată la "vremea culesului cireşelor" şi încheiată în apropierea comemorării datei morţii lui Avram Iancu s-a defăşurat cea de-a X-a ediţie a Concursului naţional de creaţie literară "Avram Iancu - Eroism şi jertfă". În urma jurizării celor câteva zeci de volume sau creaţii distincte trimise, juriul condus de poetul Ion Mărgineanu - directorul DCCPCN Alba a stabilit următorii câştigători: Avram Cristea - folclorist, pentru eseul "Ţara Moţilor şi respiraţia legendei", premiu acordat de societatea Dacoromania; Ilie Furdui -profesor, pentru volumul "Abrud - pagini de eroism", premiu acordat de Societatea cultural-patriotică "Avram Iancu"; Ionel Gomboş - profesor, pentru monografia (în manuscris deocamdată) comunei Avram Iancu; Viorica Puiuleţ - director casa memorială "Avram Iancu", pentru pliantul de prezentare al monumentului, premii acordate de revista Dacoromania şi Societatea "Vatra Românească"; Pavel Gătăianu şi Vasile Barbu - poeţi şi traducători din Iugoslavia, pentru popularizarea lucrărilor referitoare la Craiul Munţilor în rândul românilor de dincolo de Dunăre, premiu acordat de Biblioteca judeţeană "Lucian Blaga" Alba Iulia. Tuturor acestora felicitări!
Anca DINICĂ

---

Gheorghe Drăgoi - preşedintele PSD Cîmpeni
     La sfârşitul acestei săptămâni şi la Cîmpeni a avut loc o Conferinţă de alegeri a organelor de conducere a filialei locale a PSD, rezultat după cum se cunoaşte în urma fuziunii dintre PDSR şi PSDR. Pentru funcţia de preşedinte voturile s-au îndreptat spre Gheorghe Drăgoi, cel care a fost de asemenea şi şeful filialei PDSR Cîmpeni. Fotoliile de vicepreşedinţi au revenit lui Ioan Viorel Sicoe, Constantin Selagea, Traian Lazea, Dumitru Bobar şi Simona Trif, aceasta din urmă, fostă PSDR. Alegerile de la Cîmpeni au fost supervizate, din partea Biroului Executiv Judeţean Alba a PSD, de prim-vicepreşedintele Cornel Filipescu şi vicepreşedinţii Nicolae Gavrilă şi Alexandru Petraşcu. (R.J.)

Carte frumoasă, cinste cui te-a scris
     Publicaţiilor legate de Ţara Moţilor li se adaugă una recentă - "ABRUD-PAGINI DE EROISM" - semnată de sexagenarul profesor Ilie Furdui, născut, crescut şi trăit pe aceste mioritice şi încărcate de istorie meleaguri ale Ţării Moţilor. Rod al experienţei în domeniul învăţământului, dar şi al pasiunii de-o viaţă pentru istorie şi nu numai, cartea îşi propune să aducă în faţa generaţiilor de azi şi de mâine adevărate pagini de eroism, incandescente mărturii din istoria milenară a uneia dintre cele mai vechi localităţi ale ţării, contemporană cu Tomisul, nume dăltuit - în timp - cu lacrimi şi sânge în piatră, bronz şi istorie întru nemurirea neamului românesc: Abruttus, Alburnus Minor pe vremea romanilor, Terra Obruth (1201), Abrudbanya (1330), Civitas Altenburg (1427), Abrud (1750).
     Volumul se vrea o viziune personală asupra istoriei, oamenilor şi locurilor din Abrud şi zonă "văzută ca o incursiune în timp, o excursie sentimentală prin oraşul inscripţiilor de neam şi ţară. Mergând pe linia unor publicaţii mai vechi, autorul prezintă cadrul natural al zonei, clarifică problemele legate de moţi, ţopi şi mocani, cu trimiteri în bibliografie. Majoritatea paginilor cărţii sunt consacrate prezentării celor 25 obiective - monumente şi locuri istorice - cunoscute din Abrud, legate de răscoala lui Horea, Cloşca şi Crişan, anul revoluţionar 1848-89, cu trimiteri ; la Avram Iancu, prefecţii şi tribunii săi, dar şi la ASTRA, N. Iorga, B. Bartok ori artistul lăutar Gheorghe Haza-Ghiuţ interpretul inegalabil al tarinei de la Abrud. Oameni şi locuri, amintiri şi monumente-şcoli, biserici, statui, case şi morminte - interesant excurs în istoria oraşului aurului, tot atâtea pagini de "glorie şi nenorociri, prosperitate şi cenuşă". Experienţa sa de 28 de ani de îndrumător al grupurilor de elevi - ghizi din Abrud îşi spune cuvântul. Dicţionarul toponimic dă lucrării noi valenţe făcând din aceasta o contribuţie şi în acest sens. În anexe sunt prezentate - în fotocopie - listele cu cei căzuţi în măcelurile din 1848-1849 în Abrud şi zonă, harta bătăliilor dintre oastea lui Avram Iancu, Hatvany şi Kemeny, cea a principalelor obiective istorice vizitabile, precum şi Apelul "La inimile române" al moţilor din Mogoş-Mămăligari (1911), strigat de durerea şi slava - de actualitate - al neamului românesc de pe aceste meleaguri. Partea finală, consacrată notelor şi bibliografiei selective trimite în general, cvasiştiinţifica câteva dintre lucrările accesibile autorului.
     Ca un element constitutiv al complexelor şi tradiţionalelor manifestări "INIMI FIERBINŢI ÎN ŢARA DE PIATRĂ" din acest an, lucrarea prezentată succint mai sus, este - fără a-şi propune o tratare riguros-stiinţifică, monografică a Abrudului - o utilă contribuţie în domeniu, care merită citită şi găzduită de rafturile tuturor bibliotecilor.
     Felicitări autorului şi tuturor celor care i-au fost alături!
Dorin Ovidiu DAN

---

"Inimi ferbinţi în Ţara de Piatră" la vârsta deplinei maturităţi
     Duminică s-a încheiat la Abrud cea de-a XXV-a ediţie a Festivalului naţional de muzică populară "Inimi fierbinţi în Ţara de Piatră". Dar, sub genericul "Abrud - patrimoniu cultural naţional", programul celor două zile de manifestări culturale a inclus, pe lângă concursul tinerilor interpreţi de muzică populară şi spectacolele folclorice, şi două simpozioane menite a pune în evidenţă valorile istorice şi culturale ale zonei. Cu atât mai mult cu cât în acest an oraşul Abrud aniversează 800 de ani de atestare documentară. Deşi primul document scris în care apare numele oraşului - Terra Obruth - datează din anul 1201, există dovezi ale locuirii în acest perimetru încă de la sfârşitul epocii bronzului, când a început şi activitatea de exploatare a aurului. De altfel aurul este prezent mereu în istoria Abrudului. Vrăjiţi de sclipirea sa au venit la Abrud, la Roşia Montană, la Bucium, romanii, austriecii, germanii, ungurii. Toţi l-au exploatat. Dar au exploatat şi populaţia românească a zonei care în mai multe rânduri s-a revoltat. Cele mai cunoscute mişcări de emancipare naţională şi economică ale românilor din Ţara de Piatră, cu reverberaţii în întreaga Transilvanie, sunt cele conduse de Horea, Cloşca şi Crişan şi de Avram Iancu, evenimente evocate în cadrul unui simpozion la care au participat autorităţile locale, prefectul judeţului, Ioan Rus, primarii din zonă şi numeroşi invitaţi. Cu această ocazie a avut loc şi lansarea volumului "Abrud - pagini de eroism" al profesorului Ilie Furdui.
     Revenind la concursul de interpretare a cântecului popular merită să amintim că s-au înscris în concurs peste 40 de concurenţi din toată ţara, în urma preselecţiei rămânând 30. Juriul prezidat de Angela Marinescu - şefa departamentului "Emisiuni folclorice" al Radiodifuziunii Române, a avut deci o misiune grea. După deliberări îndelungate au fost stabiliţi următorii câştigători: *Solişti vocali: Marele Premiu - Mircea Virgil Sime, Cluj Napoca; Premiul I - Victoria Raica, Cetea (jud. Alba); Premiul II - Cristian Fodor, Orăştie (jud. Hunedoara); Premiul III - Traian Frâncu, Ploieşti (jud. Prahova); Premiul special al juriului - Lenuţa Purja, Bistriţa (Bistriţa Năsăud), Premiul special - Adrian Ţiboc - Alba Iulia, Premiul tinereţii şi cel pentru autenticitate - Anuţa Maria Motofelea, Măgura Ilvei (Bistriţa Năsăud). *Solişti instrumentişti: Premiul I - Corneliu Ioan Hojda - Bistriţa; Premiul II - Ionuţ Felician Mateş, Horea (jud. Alba); Premiul III - Constantin Gaciu, Slatina; Menţiune - Petru Alistar - Bacău. O plăcută surpriză le-a făcut câştigătorilor Premiului I la ambele secţiuni Biblioteca judeţeană "Lucian Blaga" Alba care prin intermediul doamnei Elena Vesa le-a oferit pachete de cărţi în valoare de câte 700.000 lei fiecare. La reuşita acestei manifestări au avut o contribuţie importantă spectacolele susţinute de artişti de valoare: Maria Lia Bologa, Ilie Medrea, Alina Pinca, Eugen Pistol, dar mai ales Dumitru Fărcaş, cel care a reuşit cel mai bine să alunge, chiar şi dacă pentru puţin timp, întristarea şi necazurile din mintea abrudenilor.
     Organizatorii manifestării: Prefectura judeţului Alba, Consiliul judeţean Alba, Primăria şi Consiliul local Alba Iulia, DCCPCN Alba, Centrul judeţean al creaţiei populare Alba şi Casa de cultură "Ion Buteanu" Abrud mulţumesc şi pe această cale celor fără de care manifestarea nu ar fi putut avea loc: societăţile comerciale Apuseni, OK, Oancea, Casa Augustin, B.M. Crişan, Rivaly, SNC Tuhuţ, Anda Complex, Emanuel Amin, AF Sicoe, Elim, Didi, Armindo, Valer, A.F. Bâdeanu, SC Tudor Nariţa, Codruţa Com, Rubin, Negru Company, Adinel, Romaniţa, Damiel Amy, A.F. Lazăr, R.M. Praţa, Divertis Com, Comfelix, PF. Camelia, David Mircea, David Nariţa.
Anca DINICĂ