Atuuri ale itinerariilor europene
Judeţul Alba - lider zonal a 65 de regiuni din Europa
Preşedintele Augustin Presecan a dat "lovitura" prin înfiinţarea Antenei ARE la Alba Iulia
Preşedintele Consiliului judeţean Alba, Augustin Presecan, îşi continuă şirul succeselor pe plan internaţional pentru meleagurile noastre. După ce a fost singurul preşedinte din ţară ales ca membru în Biroul Executiv al ansamblului Regiunilor Europei (organism ce numără 280 de regiuni), preşedintele Augustin Presecan a mai dat o "lovitură": domnia sa a obţinuit în Suedia la şedinţa Biroului Executiv dreptul de a înfiinţa la Alba Iulia o Antenă ARE (reprezentanţă). Biroul de la Alba Iulia va fi cofinanţat de ARE şi CJ Alba. Noul organism va fi un element de legătură cu cele 65 de regiuni din România, Ungaria, Moldova, Bulgaria, Ucraina, Georgia şi Rusia. Hotărârea de a se înfiinţa un asemenea Birou la Alba Iulia este cu atât mai importantă cu cât propunerea a fost înaintată de unul din "greii" Europei, vicepreşedintele ARE, d-l Van Nisterlooij, raportor special pentru România pe lângă Comisia Europeană de la Bruxelles. Avantajele înfiinţării acestei Antene ARE la Alba Iulia sunt extrem de importante: în primul rând se recunoaşte rolul important pe care-l are judeţul Alba în întreaga Europă de Est şi Sud-Est, dar şi paşii importanţi făcuţi înspre ţările din UE; ni se acordă încredere totală, judeţul Alba devenind practic partener şi lider zonal pentru cele 65 de regiuni din est din totalul de 280; acces mai uşor la informaţie şi intensificarea contactelor politice şi economice. Înfiinţarea Antenei ARE la Alba Iulia a fost îmbrăţişată şi de preşedinta ARE, d-na Liese Prokop, deja o prietenă a judeţului Alba.
Deşi a luat "caimacul" acestei şedinţe de Birou, preşedintele Augustin Presecan şi-a continuat ofensiva diplomatică pentru judeţ şi chiar întreaga ţară, propunând înfiinţarea unui Comitet în cadrul ARE pentru stabilirea de parteneriate şi susţinerea de proiecte în vederea proceselor de integrare europeană. Ne bucurăm de această recunoaştere internaţională şi sperăm că vom fi din ce în ce mai buni şi nu vom dezamăgi.
Florin ROMAN
În judeţul Alba
Calamităţile naturale au produs pagube de circa 150 miliarde lei
Comisia judeţeană Alba de apărare împotriva dezastrelor a finalizat centralizatorul pierderilor înregistrate în judeţ ca urmare a dezastrelor naturale, pe primele 8 luni ale anului în curs. Concret, în perioada 1 ianuarie - 31 august 2001, au fost afectate 121 de localităţi, 430 de locuinţe şi anexe gospodăreşti, pagubele produse depăşind suma de 2,6 miliarde lei. Au decedat 5 persoane (celebrul caz al familiei Cioaza din Bucium) iar alte 87 au fost evacuate, fiind întreprinse o serie de măsuri pentru întrajutorarea acestora.
De asemenea la capitolul "Autorităţi ale administraţiei publice", s-a consemnat avarierea a 11 poduri, 38 de străzi, 40 de drumuri comunale, 10 drumuri judeţene şi 4 drumuri naţionale, pagubele însumând mai multe zeci de miliarde de lei.
Calamităţile naturale nu au ocolit nici terenurile agricole, fiind practic distruse culturile de pe o suprafaţă de 4346 hectare, pierderile valorice estimându-se la peste 26 miliarde lei. Nu în cele din urmă judeţul Alba a avut de suferit şi la capitolele legate de reţelele electrice, alimentări cu apă, însă a scăpat "nevătămat" în ceea ce priveşte şcolile, spitalele şi dispensarele medicale. Totalul pagubelor la nivelul judeţului Alba se ridică la aproximativ 158 miliarde lei, guvernul promiţând în acest sens acordarea unor compensaţii financiare zonelor greu încercate.
Răzvan JURCĂ
Speriaţi de regiile astronomice din această iarnă
Locuitorii judeţului Alba
s-au orientat spre centralele termice de apartament
La nivelul judeţului Alba sunt peste 5700 de centrale termice individuale * Numai în acest an au fost monate aproximativ 1400 de asemenea instalaţii * La Alba Iulia - 12,3% din apartamente au microcentrale
Speriaţi de sumele astronomice care se vehiculează pentru plata întreţinerii apartamentelor în această iarnă (care vor rezulta prin scumpirea gazului metan şi a gigacaloriei) dar şi sătui să plătească facturile încărcate cu pierderile din reţea, foarte mulţi locuitori ai judeţului Alba s-au orientat înspre instalarea centralelor termice de apartament. Astfel, în acest moment, la nivel de judeţ sunt peste 5700 de astfel de instalaţii. Temându-se şi de intenţia Executivului de a stopa acest "fenomen" numai în acest an, peste 1300 de "albanezi" au optat pentru asemenea investiţii. Ponderea cea mai mare a centralelor termice se regăseşte în municipiul reşedinţă de judeţ - Alba Iulia, unde, dintr-un total de 17.850 de apartamente, 2200 sunt încălzite prin acest sistem individual de consum al gazelor naturale (12,3%) urmat de Aiud - cu 920 de centrale, Cugir - cu 860, Sebeş - cu 680, Blaj - cu 630.
Surse din cadrul Distrigaz Nord Alba ne-au declarat că acest sistem de furnizare individuală a gazului metan are avantaje dar şi dezavantaje, pe de o parte activitatea de încasare a contravalorii facturilor realizându-se mult mai bine dar se constată o îngreunare a activităţii de exploatare.
Dana MOTREANU
În opinia directorului DGAIA Alba, ing. Gheorghe Lazea
PSD investeşte mult în relansarea agriculturii româneşti
Directorul Direcţiei Generale pentru Agricultură şi Industrie Alimentară Alba, ing. Gheorghe Lazea consideră că aprecierile deputatului PNL, Dan Simedru cu privire la sprijinul acordat producătorilor agricoli de actuala guvernare nu corespund nici pe departe cu realitatea. "Obiectul fundamental al programului de guvernare în domeniul agriculturii îl constituie stoparea declinului; asigurarea condiţiilor pentru redresarea treptată a agriculturii, în scopul asigurării securităţii, alimentaţiei populaţiei şi pentru crearea disponibilităţilor destinate schimburilor economice internaţionale. Comparativ cu perioada 1997 - 2000, când creditele subvenţionate au fost de 996.544 milioane de lei, în acest an valoarea utilajelor livrate până acum este de 9,1 miliarde de lei. Astfel, în perioada vechii guvernări agricultorii au primit (în 4 ani) credite pentru cumpărarea a doar 6 tractoare, dar în acest an producătorii agricoli au fost sprijiniţi pentru achiziţionarea a 29 de tractoare. În ceea ce priveşte plugurile, până acum au fost cumpărate, beneficiind de facilităţi, 13 bucăţi, iar în cei 4 ani ai guvernării trecute agricultorii nu şi-au achiziţionat decât unul singur. La capitolul semănătorilor în acest an au fost achiziţionate cu credite subvenţionate 20 de utilaje, în timp ce în perioada 1997 - 2000 agricultorii nu şi-au procurat decât 2 bucăţi. Tot în acest an producătorii agricoli şi-au mai procurat alte utilaje care au lipsit cu desăvârşire de pe lista vechii guvernări: 47 de grape, 4 instalaţii de irigat şi două maşini de tocat resturi vegetale", a precizat ing. Gheorghe Lazea.
În continuare, directorul DGAIA a subliniat faptul că sprijinul financiar destinat producătorilor agricoli pe doar 8 luni din acest an reprezintă peste 100 miliarde de lei, în timp ce în anul 2000, vechea guvernare, sprijinită de PNL, a ajutat agricultorii cu 88 miliarde de lei". Procentual, realizările în acest an sunt de 171 la sută comparativ cu anul 2000. Deci, este limpede că actuala guvernare cunoaşte mult mai bine necesităţile producătorilor agricoli, iar sprijinul acordat a fost corelat, în permanenţă cu posibilităţile bugetare. Sunt convins că producţiile agricole din acest an şi revigorarea economiei vor crea resurse sporite de sprijin şi vom putea face mult mai mult pentru agricultorii judeţului nostru", a afirmat d-l Gheorghe Lazea, directorul DGAIA Alba". Consider că doar un răuvoitor nu observă schimbările radicale produse în agricultură după alegerile din toamna anului 2000 şi lansează acuzaţii gratuite la adresa guvernanţilor actuali. Nu există nici cea mai mică dovadă de centralism, iar de desconsiderarea agricultorilor nici nu poate fi vorba. Suntem conştienţi că promisiunile electorale trebuie onorate şi cu siguranţă, în aceste momente, cei care trebuie traşi la răspundre pentru amăgirea agricultorilor sunt vechii guvernanţi: PNL, PD, PNŢCD şi UDMR şi nicidecum PSD". Răzvan JURCĂ, Adriana DURIGĂ
|