|
Cronica unei întâlniri oficiale care prefigurează dezastrul din această iarnă
Cetăţenii din judeţul Alba în pragul îngheţului din apartamente
•Peste 80 la sută din apartamente sunt debranşate de la reţeaua centralizată de alimentare cu energie termică *Datoriile principalilor furnizori de utilităţi din judeţ depăşesc 65,9 miliarde de lei *DISTRIGAZ are o poziţie fermă: gazul metan nu va fi furnizat până când nu vor fi achitate datoriile.
DEZASTRU - acesta este cuvântul care ar descrie cel mai bine viitorul populaţiei din judeţul Alba, acum când mercurul din termometre începe să scadă vertiginos în buza toamnei şi zorii nu prea îndepărtaţi ai iernii. Tocmai pentru a găsi soluţii pentru viitoarea criză a căldurii, ieri, la sediul Prefecturii Alba, primarii de municipii şi oraşe din judeţ s-au întâlnit cu reprezentanţii administraţiei publice judeţene şi şefii principalelor societăţi de furnizare a utilităţilor publice (gaz, apă, curent şi combustibil). Din păcate, întâlnirea de la care se aşteptau rezultate concrete sau cel puţin câteva soluţii de primă urgenţă care se impun, s-a transformat într-o pură relatare a "catastrofelor locale", primarii mărginindu-se la a-şi plânge singuri de... milă.
Conform datelor pe care le deţinem, în această iarnă, furnizarea căldurii în apartamente va fi un lux pentru că datoriile de zeci de miliarde de lei vor îngheţa cu siguranţă caloriferele, într-o pondere incredibilă (peste 80%) care sunt deja debranşate. La această oră, cele 11 societăţi comerciale producătoare şi distribuitoare de utilităţi din oraşele şi municipiile judeţului înregistrează o datorie de 65,9 miliarde lei către SC Electrica, Distrigaz, Petrom şi Apă. La rândul lor, ele au de încasat o datorie de peste 81 miliarde de lei, din care 54 miliarde de la populaţie, 15,4 miliarde lei de la agenţii economici şi 11,3 de la instituţiile bugetare. Singurii pentru care căldura în apartamente este aproape o certitudine sunt locuitorii municipiului ALBA IULIA pentru că SC DALKIA SA este unicul furnizor de utilităţi care mai primeşte gaz metan de la Distrigaz Nord Alba. Cu toate acestea şi în municipiul reşedinţă de judeţ se înregistrează probleme destul de importante. La nivelul municipiului, în anul 2001, statistica indică faptul că, dintr-un total de 17.850 de apartamente - peste 5700 au solicitat debranşarea. Principala cauză a reprezentat-o montarea centralelor individuale. Totuşi peste 500 de apartamente au fost debranşate din cauza faptului că proprietarii nu dispun de mijloace financiare suficiente să-şi acopere cheltuielile de regie. Indiferent de motive, debranşările au un efect negativ asupra distribuirii centralizate a agentului termic pentru că vor fi scări de bloc unde doar 2-3 familii au rămas legate la reţeaua comună. Pentru aceştia regiile vor atinge cote astronomice (sunt vehiculate sume ce depăşesc 3 milioane lei lunar) ei fiind obligaţi să suporte de acum singuri, pierderile din reţele.
*La ZLATNA situaţia este catastrofală. Dintr-un total de 963 de apartamente, în doar 100 proprietarii şi-au manifestat dorinţa de a primi energie termică în sistem centralizat (300 de apartamente beneficiind de centrale termice proprii) iar restul "debranşaţilor de bună voie" au apelat la arhaicele şi total impropriile instalaţii cu sobe pe lemne. În această localitate, serviciul public SERVCOM înregistrează o datorie de 2,4 miliarde de lei către DISTRIGAZ NORD Alba (ultima factură achitată datând din decembrie 1998). Aceeaşi societate are de încasat de la populaţie 2,7 miliarde lei.
*ABRUDUL nu mai cunoaşte "mângâierea" căldurii furnizată de centralele termice din oraş, de două ierni, iar aceasta va fi cu siguranţă a treia consecutiv, după cum se prezintă lucrurile. Aproape toate apartamentele sunt debranşate, încălzirea făcându-se cu sobe, astfel încât stivele de buşteni din jurul blocurilor ajung să depăşească înălţimea acestor imobile. Aici, chiar dacă cineva ar solicita rebranşarea la reţea, acest lucru este practic imposibil pentru că centralele sunt la pământ din punct de vedere tehnologic.
*La OCNA MUREŞ, dintr-un total de 1520 de apartamente arondate celor patru asociaţii din oraş, 1060 sunt debranşate. Ponderea cea mai mare a debranşărilor, aproximativ 80%, a fost dictată de orientarea proprietarilor spre microcentralele proprii. Şi aici "izolaţii" vor avea mari probleme cu facturile imense la regii. Datoriile PREGO către Romgaz se ridică la 1,9 miliarde lei, iar populaţia înregistrează o datorie faţă de PREGO de 2,5 miliarde lei. Societatea orăşenească de gospodărire locală are pe rol nu mai puţin de 280 de procese cu proprietarii rău platnici dar această soluţie nu are nici o finalitate. După ani de înfăţişări şi procese, practic inutile, executorii judecătoreşti nu prea au ce.. să execute, cei în cauză fiind de multe ori extrem de săraci.
*Şi la CÎMPENI, debranşările sunt la ordinea zilei, dintr-un total de 840 de apartamente - 620 sunt "tăiate" din "schemă". "Soluţia tehnologică" aleasă în capitala moţilor este tot arhaica sobă cu lemne. Din păcate, conflictul ajuns de acum în instanţă, dintre Goterm şi Consiliul local Cîmpeni, îşi pune amprenta pe situaţia dificilă din acest oraş.
*CUGIRUL pare să deţină însă supremaţia în ceea ce priveşte problemele grele cu care se va confrunta în această iarnă. Din cele 7000 de apartamente, 1980 sunt debranşate, la care se adaugă alte 940 de apartamente în care s-au montat deja centrale termice individuale. În 5200 de locuinţe agentul termic ar trebui să fie asigurat de S.C. Cugir S.A,. care însă are o datorie faţă de Distrigaz de 11 miliarde de lei. Şi la Cugir, soluţia execuţiilor silite nu a dat rezultatul scontat, din 196 de procese câştigate, doar 6 au intrat în malaxorul execuţiilor.
*La SEBEŞ, cartierul Mihail Kogălniceanu este în totalitate debranşat de la reţeaua centrală de alimentare cu energie termică. Restul debranşărilor s-au făcut la cerere, motivul invocat fiind montarea centralelor termice, sau apelare la alte surse de încălzire.
*La BLAJ, toate cele şapte centrale termice sunt pregătite pentru iarnă, însă datoria la gaz metan atinge un prag de 5,2 miliarde lei. Ca şi în restul judeţului, executările silite nu au fost eficiente.
*TEIUŞUL nu a mai beneficiat de căldură în sistem centralizat din iarna anului 1998. Din cele 220 de apartamente, 140 sunt cu centrale termice proprii. La Teiuş vor fi în schimb probleme cu încălzirea şcolilor pentru că datoria SC Coral Teiuş către Distrigaz Nord Alba depăşeşte 1,2 miliarde lei. Din păcate, bugetul Primăriei Teiuş este foarte auster în primul rând pentru că Regionala CFR din localitate nu a virat nici un leu din impozitele pe venit, deşi legea impune acest lucru.
*BAIA DE ARIEŞ este un oraş în care alimentarea cu căldură se face exclusiv din... lemne. O solicitare imperioasă venită din partea administraţiei publice locale a fost făcută către Romsilva pentru marcarea de urgenţă a lemnelor ce revin populaţiei. Şi aici, ca şi în cazul Teiuşului, principalul agent economic, Sucursala minieră Baia de Arieş, nu şi-a onorat obligaţiile faţă de bugetul local.
Furnizarea căldurii în această iarnă va depinde în proporţie covârşitoare de achitarea datoriilor către DISTRIGAZ NORD Alba. O poziţie fermă în acest sens a avut-o directorul Pavel Bogdan, care ne-a declarat în exclusivitate: "Sub nici o formă nu vom mai furniza gaz metan până când nu ni se vor plăti datoriile... Banii în primul rând! Faptul că centralele termice sunt debranşate de luni bune nu este o pedeapsă ci o consecinţă a restanţelor de zeci de miliarde care s-au acumulat în timp. Singura societate furnizoare de utilităţi care primeşte gaz metan este DALKIA Alba Iulia.
Dana MOTREANU, Răzvan JURCĂ
Mafia fierului vechi din Munţii Apuseni
Celebra Mocăniţă, trasă pe linie moartă pentru a fi vândută la... kilogram
Ceea ce nu au reuşit comuniştii au desăvârşit "capitaliştii" postdecembrişti din România: distrugerea unui simbol apărat cu dârzenie de locuitorii Munţilor Apuseni - Mocăniţa. A curs multă cerneală în paginile ziarului "Unirea" în legătură cu acest caz, întrucât nici noi nu am putut rămâne indiferenţi. În campania electorală, mulţi dintre actualii politicieni au adunat voturi de la moţi promiţându-le că Mocăniţa va fi din nou mândria celor din Apuseni. Că toate aceste promisiuni au fost doar vorbe în vânt se poate constata din realitate. Actuala stare de fapt nu este doar dezinteres, aşa cum ar putea crede unii, ci o strategie machiavelică, construită doar din punct de vedere al intereselor economice. În timp ce moţii îşi cereau înapoi Mocăniţa, locomotivele pentru linie îngustă erau transportate la Turda. Nu pentru a fi conservate sau reparate, cum ar crede unii, ci pentru a fi pur şi simplu jefuite. În loc să fie adăpostite în depouri, locomotivele au fost abandonate pe calea ferată pentru a se fura tot ce se putea fura. Aşa se face că, într-un timp scurt, toate instalaţiile au dispărut iar locomotivele au rămas un "morman" de fier vechi. A urmat pasul al doilea: nu avem locomotive şi deci, nu putem da în folosinţă Mocăniţa, mai ales că s-au invocat des criterii de eficienţă. De fapt, se ştia clar că locomotivele nu mai pot fi înlocuite, întrucât astăzi asemenea "boliduri" nu se mai fabrică. Aşa s-a ajuns la concluzia că liniile de cale ferată ale bătrânei Mocăniţe pot deveni o afacere profitabilă prin vânzarea la fier vechi. Pentru cei mai puţin avizaţi prezentăm şi câteva date, credem noi edificatoare: valorificarea celor aproximativ 2500 tone de fier la centrele de colectare cu doar 1700 lei/kg ar duce la un profit frumuşel de circa... 42 miliarde de lei sau 1.400.000 dolari. Deja ziarul nostru a semnalat dispariţia unor porţiuni din linia de cale ferată. Aşadar, acţiunea a început! Pe această cale, în numele moţilor, solicităm intervenţia ministrului Miron Mitrea şi a parlamentarilor de Alba, pentru a analiza acest caz şi a lua măsurile care se impun. Ar fi o mare ruşine pentru judeţ ca Mocăniţa şi liniile de cale ferată să ajungă un morman de fier vechi sau un mijloc de îmbogăţire pentru unii parveniţi.
Florin ROMAN
|