Nu Te depărta de la mine, Doamne, şi ajută-mi, ca în toate să fac voia Ta şi să nu Te mai răstignesc în toate zilele cu faptele mele cele păcătoase, nici să Te batjocoresc cu cugetele mele cele rele, precum făceau iudeii cei necredincioşi în timpul Sfintelor Tale Patimi, ci ca femeia cea păcătoasă să-Ţi spăl picioarele, cu lacrimile ochilor mei, pentru ca să mă învrednicesc a auzi şi eu din Gura Ta cea dulce: "Iertate să-ţi fie păcatele...". Amin.

---

Calendar religios
Ortodox: Acoperământul Maicii Domnului; Sf. Ap. Anania
Catolic: Sf. Tereza

---

Pentru buna desfăşurare a Serbărilor Unirii
Primăria Alba Iulia cere 2,7 miliarde lei
     Considerând că cheltuielile generate de organizarea unei ample manifestări cum este cea dedicată aniversării "Zilei Naţionale a României - 1 Decembrie" nu trebuie să se rezume doar la plata artiştilor, a suvenirurilor şi a altor asemenea, ci şi pentru realizarea unor lucruri trainice, frumoase, care să rămână pentru oraş, Primăria municipiului Alba Iulia a propus ca din fonduri de la guvern să fie realizate lucrări edilitare în Oraşul Marii Uniri. Viceprimarul municipiului Alba Iulia - Călin Potor ne-a declarat că suma solicitată este de aproximativ 2,7 miliarde lei şi ea este destinată reparaţiilor la faţada Casei de Cultură a Sindicatelor şi la refacerea covorului asfaltic pe Platoul Romanilor. Acestea sunt locurile unde se desfăşoară cea mai mare parte a manifestărilor organizate în cadrul Serbărilor Unirii şi este păcat ca strălucirea acestora să fie umbrită de aspectul ponosit al ambientului. De altfel, aceste lucrări odată executate, vor rămâne şi pentru anii următori. Tot din aceşti bani primăria albaiuliană şi-a propus să refacă aleile din Cimitirul Eroilor din Alba Iulia, cimitir care în ultimii ani a ajuns într-o stare de plâns. Lăudabile intenţii! Să sperăm că guvernul va fi de aceeaşi părere.
Anca DINICĂ

---

ASTRA blăjeană nr.3/2001
     Publicaţie trimestrială editată de ASTRA - Despărţământul "Timotei Cipariu" Blaj, revista "ASTRA blăjeană" a ajuns acum la numărul 3 pe anul în curs. Aşa cum ne-a obişnuit deja, sumarul acestui număr este foarte bogat, ilustrând activitatea trecută şi prezentă a ASTREI. Ni se pare inspirată publicarea Imnului ASTREI, pe versuri de Andrei Bârseanu, muzică de Iacob Mureşianu, imn care a fost cântat pentru prima dată la Blaj în anul 1911 cu prilejul Serbărilor ASTREI. Alături de articolele dedicate cărturarilor Şcolii Ardelene şi ASTREI o întreagă pagină îi este dedicată lui Constantin Brâncuşi. "Sectorul" artă plastică al revistei este completat de o cronică a ediţiei a V-a a Taberei internaţionale de artă plastică "I.M. Clain" şi de reproducerile după creaţii ale lui Dionisie Popa. Şi pentru că vacanţa de vară s-a încheiat, revista vă prezintă o cronică a tuturor manifestărilor ASTRA organizate în această perioadă atât în ţară, cât şi în afara graniţelor. (A.D.)

---

Pe platforma industrială MD Frati de la Sebeş
Prinde contur fabrica de PAL
     La Sebeş, pe platforma industrială MD Frati se află în fază avansată de construcţie fabrica de plăci din lemn. Ea urmează să intre în funcţiune la începutul anului viitor. Spre deosebire de PFL (plăci fibrolemnoase din lemn) care se exportă în proporţie de 95 la sută, PAL-ul va fi destinat mai ales producţiei interne, respectiv fabricilor de mobilă. (G.C.)

O aniversare vrednică de admirat
     Între 21-23 septembrie 2001 l-am însoţit pe Prea Fericitul Părinte Patriarh Teoctist în Armenia, la o dublă sărbătoare: 1700 de ani de la încreştinarea ţării şi 10 ani de la dobândirea independenţei.
     Armenii din ţară şi din diasporă au dat cu acest prilej un emoţionant exemplu de unitate şi de fidelitate faţă de credinţa lor şi faţă de valorile lor naţionale, exemplu care este vrednic de admirat şi de urmat.
     Festivităţile au început cu un pelerinaj la mănăstirea ridicată pe locul în care a fost închis Sfântul Grigorie Luminătorul, încreştinătorul armenilor. Aşezată la poalele Araratului, care o străjuieşte maiestuos, cu creasta acoperită de zăpadă tot timpul, mănăstirea de la Khor Virab te fascinează cu un fior aparte.
     A avut apoi loc un moment de pomenire a eroilor din veac, în mod deosebit a celor morţi în genocidul provocat de turci în 1915, în memoria cărora este ridicat un monument impunător la Erevan. Nicolae Iorga spunea despre armeni că sunt "un popor nefericit, un popor care a suferit mult şi are mult de aşteptat de la viitor". Ziua de vineri s-a încheiat cu o recepţie dedicată evenimentului. Cuvântul Preşedintelui ţării şi al Catolicosului Karekin al II-lea au fost urmate de un spectacol de gală cu puternice dimensiuni religioase şi naţionale.
     Sâmbătă, 22 septembrie, în catedrala din Etchmiadzin, a avut loc un moment de rugăciune după care delegaţiile prezente şi-au rostit cuvântul. În după-masa aceleiaşi zile ierarhii armeni, din ţară şi din diasporă, în frunte cu Catolicosul Karekin al II-lea au sfinţit Mirul în prezenţa mulţimilor de credincioşi.
     Duminică, 23 septembrie, s-a oficiat sfinţirea noii catedrale din Erevan, construită din piatră în stilul armean tradiţional. Fascinanta slujbă orientală a creat o ambianţă de taină şi de rugăciune.
     Concluzia pe care a putut-o trage orice om de bună credinţă este aceea că, într-o lume încercată de nelinişti şi de răutăţi, Duhul lui Dumnezeu lucrează. Totuşi o urmă de durere îţi încearcă inima: durerea că încă creştinătatea este divizată. Biserica din Armenia, încercată de focul persecuţiilor şi suferind alături de fiii săi martirizaţi, face parte din familia Bisericilor Ortodoxe Precalcedoniene. Dialogul teologic finalizat şi ratificat deocamdată doar de către Biserica Ortodoxă Română îşi aşteaptă roadele. El a constatat că deosebirea a fost mai mult de terminologie decât de conţinut în ale credinţei.
     Ne rugăm lui Dumnezeu să vină ziua în care se va împlini rugăciunea Mântuitorului către Tatăl "ca toţi să fie una" (Ioan 17,21).
Andrei, Arhiepiscopul Alba Iuliei

---

Deşi are cel mai mare buget dintre instituţiile subordonate Consiliului judeţean Alba
DJPDC nu a mai acordat tichete de masă din luna aprilie!
•Curios este faptul că în fişierul instituţiei există vreo 900 de tichete... puse la păstrare pentru zile negre
     Direcţia judeţeană pentru protecţia drepturilor copilului Alba (DJPDC) are, de departe, cel mai mare buget dintre instituţiile subordonate Consiliului judeţean: 68,632 miliarde lei pe anul în curs (după rectificarea din septembrie). Bugetul acesteia este de trei ori mai mare chiar şi decât cel al ordonatorului superior de credite (23,492 miliarde lei). În ciuda acestei diferenţe, angajaţii Consiliului judeţean beneficiază de tichete de masă din suma alocată la acest capitol (1 miliard de lei), dar cei ai DJPDC Alba nu beneficiază (suma prevăzută pentru tichetele angajaţilor DJPDC este de 5,359 miliarde lei). Şi unii şi ceilalţi sunt angajaţi bugetari, dar se vede că "unii sunt mai bugetari decât alţii". Această situaţie se prezintă astfel din luna aprilie a.c., când personalul DJPDC Alba a primit ultimele tichete de masă. Interesant este însă faptul că în momentul de faţă în fişetul DJPDC se află vreo 900 de tichete... păstrate pentru zile negre. Oare nu sunt suficient de negre zilele pe care le trăim în momentul de faţă, sau sunt prea puţine tichete pentru câţi angajaţi are Direcţia? Fiindcă, trebuie să ştiţi, când ne referim la angajaţi ai DJPDC ne referim la tot personalul centrelor de plasament din judeţ, plus cei 240 de angajaţi în reţeaua de asistenţi maternali profesionişti. (I.H.)