|
Premieră în politica judeţeană
Timp de o săptămână, aleşii locali şi judeţeni ai PNL se află în grevă japoneză
Pe parcursul acestei săptămâni, cei 12 primari liberali, 11 viceprimari, 150 de consilieri locali şi cei 4 consilieri judeţeni aleşi pe listele PNL la alegerile locale de anul trecut se află în grevă japoneză, purtând banderolă albă sau declarând participarea la acţiunea de protest. Aleşii liberali au decis să protesteze în acest mod faţă de politica actualei guvernări referitoare la administraţia publică locală. Printr-un comunicat de presă, Liga Aleşilor Locali ai PNL atrage atenţia asupra gravelor abateri de la principiile Cartei Europene a Autonomiei Locale şi asupra abuzurilor săvârşite de Guvernul PSD prin Ministerul Administraţiei Publice Locale din ţara noastră. Preşedintele PNL Alba, Teodor Atansiu, care este şi consilier judeţean, consideră că Ministerul Administraţiei Publice a creat un adevărat haos în administraţia publică locală, incriminând în principal următoarele aspecte: *transferarea continuă a responsabilităţilor financiare şi decizionale primăriilor şi consiliilor judeţene fără alocarea resurselor suficiente; *stabilirea prin decizii guvernamentale a normelor de personal şi de cheltuieli care sunt, conform legii, de competenţa autorităţilor locale; *promovarea în mod constant prin hotărâri de guvern a normelor metodologice în contradicţie cu legile votate în parlament. "Aleşii locali ai partidului nostru protestează împotriva fenomenului de racolare, faţă de presiunile pe care le face partidul de guvernământ asupra reprezentanţilor PNL din administraţia publică locală şi judeţeană" - a mai spus preşedintele Teodor Atanasiu. (D.M.)
De la o extremă la alta!
Noii lideri ai PNŢCD formează cea mai tânără echipă dintre toate conducerile partidelor din România
•Vechea gardă trecută în rezervă
În moţiunea prezentată la congres, preşedintele PNŢCD, moţul Victor Ciorbea, a recunoscut că partidul pe care-l conduce a străbătut o criză profundă, poate cea mai gravă din anii de după Revoluţie. Ciorbea a lansat un apel pentru solidaritatea internă a partidului: "Fără unitate, solidaritate, colegialitate şi prietenie nu ne-am putea reclădi şi relansa partidul pe scena politică a ţării. Nimic nu se poate clădi pe ură, totul e posibil prin iubire. Aceasta este virtutea creştină care stă, de altfel, la temelia partidului nostru istoric". El a adăugat că premisa majoră a reconstrucţiei PNŢCD o constituie ideea de ECHIPĂ. Despre noua echipă a partidului, Ciorbea a afirmat că este "o echipă care, pentru prima oară - premieră, de fapt, pentru toate partidele din ţară - este constituită din reprezentanţi nu doar ai tuturor provinciilor istorice, ci ai tuturor judeţelor ţării".
O femeie a ajuns în BNC, profesorul universitar Cornelia Coroianu Stoicescu, iar alte şase în Delegaţia Permanentă. Totodată au fost incluşi în această echipă Doina Cornea, ca reprezentantă a luptei anticomuniste, şi liderul studenţilor PNŢCD.
"Ca medie de vârstă şi ca stare de spirit prezentăm echipa conducătoare cea mai tânără dintre toate conducerile din România. Suntem datori să le oferim compatrioţilor noştri exemplul ridicării demne după o cumplită cădere şi al relansării unitare după o dureroasă dezbinare", a spus Ciorbea.
Cu obiectivitate, ţărăniştii au recunoscut că PNŢCD a fost dur penalizat de electorat, "devenind o pradă uşoară pentru cei care, cu experienţa practicilor şi a propagandei vechiului regim, au urmărit distrugerea noastră din interior". PNŢCD speră că va recâştiga respectul cetăţenilor "dacă vom contrazice minciunile, dacă ne vom apăra membrii, liderii şi guvernarea, dacă ne vom canaliza energiile spre reconstrucţia internă şi sancţionarea abuzurilor puterii politice, îi vom determina pe guvernanţi să le corijeze şi să ne considere ca adversari politici respectabili şi redutabili".
"Spovedania" a continuat cu asumarea guvernării şi recunoaşterea greşelilor, pentru a nu le repeta. "E o mândrie că am făcut reformă. Am fost, rămânem şi trebuie să fim recunoscuţi ca partidul reformei. N-am afirmat-o la timp şi puterea actuală şi-a arogat reuşitele noastre, blamându-ne totodată, pentru o pretinsă "guvernare catastrofală" şi o "moştenire asemenea", a mai spus Victor Ciorbea.
Principalul obiectiv al PNŢCD îl reprezintă dobândirea statutului de principal partid de opoziţie şi, în perspectiva anului 2004, de alternativă la guvernare. În al doilea rând, ţărăniştii vor să-şi recupereze electoratul tradiţional, care în opinia lor nu este unul de conjunctură. Printre altele, noua conducere a PNŢCD mai vizează: pregătirea temeinică a candidaţilor pentru alegerile locale şi generale; prezentarea unui candidat, autentic ţărănist, la alegerile prezidenţiale; insistarea pe tema naţională, campania împotriva corupţiei; recâştigarea încrederii intelectualilor, tinerilor şi a femeilor; refacerea şi consolidarea legăturilor cu Biserica; refacerea şi amplificarea relaţiilor cu societatea civilă; recâştigarea încrederii electoratului din mediul rural etc.
Unul din pariurile PNŢCD trebuie să devină despărţirea românilor de iluzia populistă şi extremistă. "Împreună vom demonstra că putem lua totul de la capăt, asumându-ne cu sinceritate eşecurile. Dezbinaţi am pieri! Uniţi vom reuşi! Solidaritatea devine, de aici înainte, cuvântul de ordine pentru PNŢCD. Aşa să ne ajute Dumnezeu!", şi-a încheiat discursul Victor Ciorbea în prezenţa celor 5000 de participanţi.
Florin ROMAN
Noua conducere a PNŢCD
În urma lucrărilor Congresului Extraordinar Aniversar al PNŢCD s-au ales noile organe de conducere. În continuare vă prezentăm noua echipă din fruntea PNŢCD: preşedinte - Victor Ciorbea (47 de ani, jurist); Constantin Dudu Ionescu - secretar general (44 de ani, inginer); vicepreşedinţi: Şerban Bubenek (42 de ani, medic primar ATI), Ion Caramitru (59 de ani, actor, regizor), Gheorghe Ciuhandu (54 de ani, primar, Timişoara), Cornelia Coroianu (67 de ani, profesor univ.), Alexandru Herlea (59 de ani, profesor univ.), Dorin Mihai (51 de ani, conf. univ.), Teodor Morariu (41 de ani, economist), Ioan Avram Mureşan (42 de ani, inginer), Nicolae Noica (58 de ani, inginer), Constantin Remus Opriş (43 de ani, medic), Irinel Popescu (48 de ani, medic chirurg), Radu Sârbu (49 de ani, fizician), Gheorghe Vâlceanu (54 de ani, jurist). (F.R.)
Senatorul Gyorgy Frunda - ales preşedinte al Consiliului Reprezentanţilor Unionali al UDMR
La sfârşitul săptămânii trecute, senatorul Gyorgy Frunda, fostul candidat al UDMR la preşedinţia României, a fost ales preşedintele Consiliului Reprezentanţilor Unionali ai UDMR, un fel de miniparlament al Uniunii. Se poate spune că alegerea lui Frunda în această funcţie politică (fiind de altfel unicul candidat) reprezintă o victorie a aripii moderate a UDMR, condusă de Marko Bela, în detrimentul radicalilor lui Toro T. Tibor. Precizăm că acest "miniparlament" reuneşte opt platforme, dar mandatul lui Frunda se desfăşoară sub semnul tensiunii dintre radicalii din Blocul Reformist şi moderaţii lui Marko Bela. Tot la această întâlnire a fost luată în discuţie relaţia UDMR cu partidul de guvernământ. Concluzia finală a fost că "un divorţ de PSD ar fi mai puţin convenabil decât continuarea acestui mariaj politic". Preşedintele UDMR - Marko Bela - a precizat că "relaţia de colaborare cu social-democraţii lui Adrian Năstase trebuie continuată, în ciuda disensiunilor apărute recent. Suntem după 9 luni de la încheierea protocolului politic cu PSD. Mai avem câteva luni, fiind vorba de o înţelegere pe un an. În acest moment se pune problema impunerii, respectării şi aplicării cât mai stricte a acestui protocol". El a fost însă rezervat în ceea ce priveşte posibilitatea de reînnoire a contractului politic cu partidul de guvernământ. Cert este că atât prezidiul Executiv al CRU, cât şi parlamentarii UDMR au recunoscut că iniţiativele Uniunii ar fi sortite eşecului fără colaborarea cu partidul condus de premierul Adrian Năstase.
Dana MOTREANU
Memoriu al prefectului Ioan Rus privind declararea municipiului Alba Iulia ca Oraş Martir al Revoluţiei
Şefii administraţiei publice din judeţul Alba îşi intensifică eforturile pentru declararea municipiului Alba Iulia ca Oraş Martir al Revoluţiei din decembrie 1989. Astfel, alăturat Memoriului Asociaţiei 21 Decembrie 1989, prefectul Ioan Rus a remis o adresă Comisiei pentru Administraţia Publică din cadrul Camerei Deputaţilor, cea care iniţial a respins această iniţiativă, în care se pledează pentru acordarea titlului respectiv municipiului Alba Iulia. "Considerăm că oraşul reşedinţă de judeţ - Alba Iulia - merită cu prisosinţă acest titlu onorific, fiind printre primele localităţi unde cetăţenii, în dimineaţa zilei de 22 decembrie 1989, au ieşit în stradă pentru a-şi câştiga libertatea", se arată printre altele în adresa trimisă la Bucureşti de prefectul Ioan Rus. (R.J.)
|