|
Deşi ne aflăm departe de lumea dezlănţuită
În judeţul Alba s-a declarat alertă de gradul I la nivelul structurilor de apărare
•Linişte încordată la SRI * Prefectul şi preşedintele Consiliului judeţean Alba asigură permanenţa la sediul administrativ al judeţului * Sursele de apă, întreprinderile mari şi zonele aglomerate sunt păzite cu vigilenţă sporită * Persoanele şi interesele americane de pe teritoriul judeţului sunt protejate * "Nu există semnale cu privire la eventuale reţele de tranzit prin judeţul nostru", declară prefectul Ioan Rus
Chiar dacă ne aflăm departe de zona de conflict din Afganistan, aparţinem acestei lumi dezlănţuite care în momentul de faţă se află într-un război diferit de toate războaiele ce au brăzdat faţa pământului şi au rănit umanitatea. România nu se află într-un conflict direct cu fundamentalismul islamic, dar nu poate sta nepăsătoare în faţa celei mai abjecte expresii ale acestuia: terorismul internaţional. Unde se află judeţul Alba pe harta de desfăşurare a războiului lumii civilizate împotriva sălbăticiei? Este normal să ne întrebăm astfel, ca orice cetăţean al planetei întregi, a cărei pace este din nou ameninţată. Ei bine, judeţul Alba face obiectul unei vigilenţe sporite din partea tuturor structurilor de apărare, cu atât mai mult cu cât pe teritoriul acestuia se află obiective strategice şi simbolice importante. (Să nu uităm că reţelele teroriste ţintesc în special clădirile - simbol ale naţiunilor vizate!)
Deşi lucrurile acestea nu se dau publicităţii, Serviciul român de informaţii din judeţul Alba a demarat deja acţiunile specifice, încă din data de 7 octombrie a.c. (aceste acţiuni au fost iniţiate, de fapt, încă din momentul atentatelor din SUA). La sediul SRI, chiar dacă nu ni s-au pus la dispoziţie date cu privire la acţiunile întreprinse, era o linişte încordată în data de 8 octombrie a.c., prima zi a unui nou tip de război, ce ne poate afecta chiar de la mii de kilometri distanţă. Iată întrebările la care aşteptam un răspuns (ce nu poate fi dat decât de Biroul de relaţii cu presa al SRI, de la Bucureşti) * există la nivelul judeţului Alba persoane de origine arabă, români care au muncit în Orientul Mijlociu sau români care au interese de afaceri în această zonă? * există pe teritoriul judeţului nostru persoane şi interese americane care ar putea fi vizate de terorismul internaţional? * sunt semnale privind existenţa vreunei reţele de tranzit al emigranţilor, din Orient spre Occident, pe teritoriul judeţului Alba?
Au încercat, totuşi, să ne răspundă la aceste întrebări prefectul judeţului şi preşedintele Consiliului judeţean care, încă din zorii zilei de 8 octombrie se aflau la sediul administrativ al judeţului, primind informaţii şi dând dispoziţii cu privire la măsurile ce trebuie luate. "Comunicăm în permanenţă, ne-a declarat d-l Presecan, cu toate structurile de apărare şi pază care au intrat încă de ieri în alertă de gradul I. Pe teritoriul judeţului nostru sunt puţine persoane de origine arabă, iar românii care au lucrat în Orientul Mijlociu (Iran, Irak, Israel etc.) au rămas români şi nu cred că s-ar preta la acţiuni antinaţionale. Mai sunt cetăţeni care au lucrat în Siria şi Libia înainte de 1986, dar nici aceştia nu cred să aibă legături cu structuri agresive conectate la terorismul internaţional".
Prefectul Ioan Rus a adăugat că, oricum, persoanele de origine arabă din judeţ sunt cunoscute şi se află în atenţia Poliţiei şi a SRI. De asemenea, cei doi lideri administrativi au declarat că, încă de la prima oră, au fost contactaţi toţi conducătorii întreprinderilor mari din judeţ pentru a institui măsuri speciale de pază şi că Poliţia şi Armata (în colaborare cu structurile informative) au sporit vigilenţa, s-a întărit paza la sursele de apă principale (Petreşti şi Mihoieşti) şi la sursele locale, sunt supravegheate zonele aglomerate (gările, autogările, sediile de bănci etc.), se află în stare de alertă Protecţia Civică şi a fost convocat Comandamentul împotriva dezastrelor. "Chiar dacă nu prea avem capital american în judeţ, a afirmat d-l Presecan, atenţia noastră se îndreaptă spre persoanele, organizaţiile şi structurile care reprezintă interese americane. Suntem prudenţi, chiar dacă acestea sunt, poate, prea mărunte pentru a deveni ţinta unor atacuri..." (Dânsul a adăugat, cu umor, că i-ar fi plăcut să aibă acum de păzit vreo 30 de întreprinderi cu capital american.) Deşi semnalele din zona de est a României confirmă existenţa unei reţele de tranzit al emigranţilor din Orient spre Occident pe teritoriul ţării noastre "nu sunt semnale că aceasta ar funcţiona în judeţul Alba", după cum ne-a declarat prefectul Ioan Rus. "Nu cred, a adăugat dânsul, că cetăţenii judeţului nostru au motive de îngrijorare, dar noi am luat toate măsurile ce se impun".
Ioan HĂNŢULESCU
Pentru prima dată în ultimii 11 ani, judeţul Alba dispune de
O strategie coerentă şi precisă de dezvoltare
•Interviu cu d-l Augustin Presecan, preşedintele Consiliului judeţean Alba
- D-le preşedinte, ştim că urmează să prezentaţi Guvernului, împreună cu prefectul Ioan Rus, un material de maximă importanţă pentru judeţul nostru - "Starea actuală economico-socială a judeţului şi strategia de dezvoltare până în 2004". Plecând de la acest subiect, vă rugăm să ne spuneţi ce conţine această strategie şi care este rolul ei?
- În primul rând doresc să precizez că este pentru prima dată când reprezentanţii autorităţilor administraţiei publice judeţene gândesc o astfel de strategie şi doresc să o implementeze cu succes. Din păcate, până acum nu a existat un plan coerent de dezvoltare a judeţului, multe lucruri făcându-se pompieristic şi uneori chiar la întâmplare. Plecând de la aceste premise, am decis că erorile trebuie îndreptate şi aşa s-a născut ideea întocmirii "Strategiei de dezvoltare a judeţului Alba până în 2004". Materialul pe care-l vom prezenta Guvernului va fi o carte de căpătâi, este voluminos, numărând circa 100 de pagini. Acesta este structurat pe mai multe capitole, prima parte cuprinzând o informare despre starea actuală economică şi socială a judeţului. Urmează apoi o situaţie cu obiectivele pe care ni le propunem în industrie, agricultură, dezvoltarea infrastructurii, alimentării cu apă, distribuţii de gaze naturale, electrificări, telefonie, protecţia copilului, cultură, dezvoltare regională, integrare europeană şi multe alte domenii. O a treia parte a lucrării face referire la "ţintele" prioritare pe care le avem pentru dezvoltarea judeţului şi creşterea bunăstării pentru cetăţeni. Sigur ar fi foarte multe de spus despre acest subiect, important este însă că avem un plan coerent despre viitorul acestui judeţ. Proiectele noastre sunt ambiţioase şi cu multă răbdare şi tenacitate ele pot fi transpuse în practică. Chiar dacă nu vom reuşi să ne îndeplinim toate obiectivele propuse, pentru că sursele de finanţare sunt cele ştiute, eu voi fi mulţumit să realizăm cât mai mult posibil. Cetăţenii judeţului trebuie să înţeleagă că atâta timp cât voi fi preşedinte, mă voi strădui ca la finalul mandatului să rămână multe lucruri bune după mine.
- Poate ne spuneţi doar câteva obiective mai mari cuprinse în strategie şi pe care doriţi să le realizaţi până în 2004.
- Aşa cum am mai spus, privim cu încredere în viitor, iar planurile noastre sunt mari. Sper, totuşi, să finalizăm, de exemplu, lucrările la Firul II de apă şi să dezvoltăm sistemul microregional de alimentare cu apă în Munţii Apuseni. Realizarea acestor investiţii ar permite ca problema alimentării cu apă potabilă în judeţul Alba să fie în mare parte rezolvată. Pe de altă parte suntem aproape de a finaliza şi acţiunea de telefonizare a localităţilor din Munţii Apuseni, prin implementarea programului GOLDSTAR. Am făcut paşi importanţi în domeniul protecţiei copiilor aflaţi în dificultate, al distribuţiei de gaze naturale şi al electrificărilor. Important este că economia judeţului cunoaşte un trend ascendent, rata şomajului a scăzut, investitorii români şi străini îşi fac simţită prezenţa, iar numărul locurilor de muncă este în continuă creştere. Aceste lucruri demonstrează fără echivoc că guvernarea judeţeană a PSD este una profesionistă şi pragmatică. Ca întotdeauna, există loc şi de mai bine şi tocmai de aceea ne vom strădui să nu înşelăm aşteptările celor care ne-au investit cu încrederea lor.
- D-le preşedinte, la instalarea dvs. în funcţie aţi promis că instituţia pe care o conduceţi va fi în slujba cetăţeanului şi cât mai aproape de omul simplu. Consideraţi că aţi atins acest obiectiv?
- Eu spun că, în mare parte, această promisiune a devenit realitate, iar activitatea Consiliului judeţean este mai eficientă, mai pragmatică şi mai riguros organizată în relaţia cu cetăţeanul. Uşa preşedintelui este deschisă întotdeauna pentru cetăţeni şi acest lucru cred că l-aţi observat şi dvs., ziariştii acreditaţi la CJ Alba. Pe lângă nenumăratele întâlniri cu cetăţenii, am înfiinţat un post telefonic special, 985, unde oamenii sună şi îşi spun păsurile iar noi încercăm să-i ajutăm. De asemenea, în fiecare zi de miercuri a săptămânii, între orele 9.00 - 11.00, acord audienţe prin telefon, pentru persoane în vârstă care nu se pot deplasa la audienţe sau din zonele izolate şi pot să afirm că prima acţiune de acest gen a fost o reuşită. Intenţionez să dezvolt relaţia cu cetăţeanul şi prin punerea la dispoziţie, într-un timp cât mai scurt, a unui E-mail personalizat în special pentru tinerii care utilizează calculatoarele. Programul de audienţe al conducerii instituţiei este respectat cu stricteţe, iar petiţiile şi sesizările venite din partea cetăţenilor sunt analizate cu seriozitate, fiind însoţite de răspunsuri prompte din partea noastră. Şi la acest capitol eu cred că am demonstrat că sunt omul faptelor, nu al vorbelor.
- De curând aţi fost nominalizat printre personalităţile anului 2000 în România. De ce credeţi că aţi fost ales pentru o asemenea postură onorantă?
- Sigur că mă onorează această nominalizare, dar mă şi obligă la o activitate şi mai bună. Nu ştiu care au fost considerentele acestei decizii, dar cred că rezultatele noastre, ale aparatului CJ şi ale consilierilor judeţului au fost apreciate. Mai presus de toate ne-am străduit să ne achităm de obligaţiile noastre, să constituim o strategie realistă şi judicios fundamentată, cu direcţii de acţiune şi priorităţi, cu surse de finanţare pentru proiectele iniţiate sau în curs de elaborare. Ne-am făcut bine "temele" şi mă bucur că suntem apreciaţi.
- Poate ar trebui să ne oprim puţin şi asupra deschiderii externe a Consiliului judeţean Alba, pentru că, se ştie, în procesul de aderare la UE, un rol important îl vor avea regiunile şi judeţele.
- Consiliul judeţean Alba a promovat o politică de extindere a cooperării externe în toate domeniile, ca un instrument de dezvoltare economico-socială a judeţului nostru şi al susţinerii sale pe scena politicii regionale europene, odată cu aderarea la Ansamblul Regiunilor Europei. Acest organism numără acum circa 300 de membri iar judeţul Alba, prin preşedintele său ocupă un loc important în Biroul Executiv. Pe linia relaţiilor de parteneriat cu autorităţi ale administraţiei publice regionale din alte ţări, CJ Alba a continuat contactele oficiale cu judeţele Tolna şi Bacs Kiskun, fiind iniţiate acţiuni de intermediere şi facilitarea realizării unor relaţii directe între instituţii, firme, oameni de cultură şi afaceri. Relaţiile speciale cu judeţele ungare s-au concretizat într-o serie întreagă de acţiuni din cadrul proiectului ECOSTEP - parteneriatul pentru conservarea energiei şi dezvoltare durabilă - care are ca parteneri principali, alături de CJ Alba, CJ Bacs Kiskun, Consiliul Regional Kent din Anglia şi regiunea Epirus din Grecia, încheiate cu mare succes. S-a extins foarte mult şi colaborarea externă pe proiecte, mai ales după aprobarea de către Comisia Europeană a finanţării proiectului Eugenia - observator interregional de analiză şi diagnostic, la care principalii parteneri sunt judeţul Alba, regiunea Walonnie din Belgia, regiunea Pyrenees Atlantique din Franţa şi judeţul Baranya. Cu regiunea Achaia din Grecia colaborăm la întocmirea de proiecte propuneri pentru dezvoltarea regională - Exprimarea interesului în programul comunităţii INTERREG III. Recent am reuşit să obţinem acceptul pentru înfiinţarea unei "antene" ARE la Alba Iulia, prin care devenim un centru important al 65 de regiuni. Alba a mai reuşit un succes extern, fiind singurul agreat şi primit în cadrul programului EURODYSEE. Numai ieşind în lume, stabilind relaţii de prietenie şi parteneriate serioase poţi avea acces la "masa bogaţilor", iar noi am reuşit.
- D-le preşedinte sunt sigur că ar mai fi încă multe de spus, dar vă propun să ne oprim aici, nu înainte de a vă dori în continuare mult succes!
Florin ROMAN
|