Ultima ora

Cugirul ca un butoi cu pulbere
Salariaţii de la Cugir SA somează guvernul să găsească soluţii pentru redresarea uzinei
•Scrisoare deschisă adresată prefectului judeţului Alba, avocat Ioan Rus
     Faptul că industria de apărare este cu un picior în groapă nu mai este un secret. De asemenea, necesitatea restructurării este recunoscută de toate forurile, inclusiv de partea sindicală şi nimeni nu neagă că trebuie făcută. În nici un caz însă ea nu trebuie făcută aşa cum a început actualul Guvern prin aruncarea în stradă a zeci de mii de salariaţi odată cu abrogarea Legii 78/1995, începând cu 01.01.2002. La Cugir, abrogarea acestei legi înseamnă moartea sigură a uzinei şi înfometarea a mii de familii care îşi asigură existenta exclusiv din salariul primit de la SC Cugir SA. De asemenea, posibilitatea găsirii unor locuri de muncă pentru eventualii disponibilizaţi este zero, ţinând cont că în Cugir rata şomajului este de 66%. În prezent starea de îngrijorare a salariaţilor şi a locuitorilor oraşului Cugir atinge cote alarmante, iar oamenii se întreabă ce se întâmplă concret cu locurile lor de muncă începând cu 01.01.2002 şi cum vor mai putea supravieţui ei şi familiile lor în condiţiile preţurilor actuale şi fără un loc de muncă. În faţa acestei situaţii, Guvernul s-a rezumat, deocamdată, să ridice din umeri şi să critice starea dezastruoasă şi lipsa de comenzi din sectorul producţiei de apărare, în timp ce sfârşitul anului se apropie vertiginos. Cerem Guvernului ca în următoarele două luni şi jumătate care au mai rămas să găsească o soluţie pentru acest sector şi în special pentru SC Cugir SA, care prin specificul zonei şi al datoriilor acumulate în timp constituie o excepţie în cadrul SN Romarm SA.
     Plecând de la rolul şi scopul pentru care au fost create, sindicatele solicită guvernanţilor să transpună în practică toate protocoalele şi convenţiile întocmite în cadrul organismelor tripartite. În această direcţie, Sindicatul Liber de la SC Cugir SA, care are în componenţa sa 5.500 de membri din totalul de 7.200 de salariaţi, susţine că trebuie să avem de-a face cu un proces de transformare şi relansare a acestui sector şi mai puţin de restructare, proces care în ultimii ani s-a redus la concedieri masive. Astfel, SC Cugir SA a ajuns de la 19.000 de salariaţi în 1989 la 7.200 în 2001. Punând pe primul plan problema socială de la Cugir, şi nu alte jocuri politice sau administrative, Sindicatul Liber afiliat la Federaţia Avram Iancu şi confederaţia BNS se adresează dvs. pentru a primi sprijin în soluţionarea situaţiei precare de la Cugir. În prezent, la Cugir, indicele de şomaj oficial este de 35%, iar cel real de 66% (aceasta luând în calcul şi şomerii ieşiţi din plată).
     La S.C. Cugir S.A. lucrează 83% din forţa de muncă a oraşului, iar în situaţia anulării Legii 78/1995 aceasta se va reduce cu peste 65%. Există la Cugir sute de oameni fără nici o sursă de venit. Există blocuri debranşate de la căldură, gaz, iar unele chiar de la apa curentă. Datoriile cetăţenilor către regia locală "Cugireana" sunt de peste 10 miliarde de lei. Presiunea oamenilor asupra sindicatului nostru este enormă, cerându-ne să facem ceva pentru a forţa mâna guvernanţilor în rezolvarea problemei şi asta până când situaţia nu va deveni explozivă. La S.C. Cugir S.A. este necesar să li se asigure de lucru celor 7.200 de salariaţi ai societăţii, iar în oraş să se materializeze promisiunea electorală de creere de noi locuri de muncă ca o alternativă la restructurarea societăţii.
     Plecând de la această realitate, Sindicatul Liber de la SC Cugir SA consideră că este în interesul părţilor implicate în procesul de restructurare, relansare şi transformare a CN Romarm SA (companie din care face parte şi filiala SC Cugir SA) să fie respectată convenţia încheiată între Ministerul Industriilor şi cele 4 federaţii sindicale din acest sector (Federaţia Avram Iancu, Federaţia Unirea, Federaţia Solidaritatea '90 şi Federaţia din Chimie şi Petrochimie). Această convenţie stipulează că:
     1. Părţile se vor consulta asupra măsurilor şi etapelor programelor de restructurare aşa cum au fost avizate de organele competente ale statului (Consiliul Suprem de Apărare al Ţării) şi vor obţine consensul privind conţinutul şi derularea acestora. 2. Părţile vor colabora cu bună-credinţă la identificarea şi promovarea celor mai bune soluţii legislative, normative economice şi sociale necesare creşterii activităţii de producţie şi relansării industriei de apărare româneşti. 3. Părţile vor preveni prin informare reciprocă şi consultări tensiunile şi conflictele sociale. 4. Părţile vor desemna o comisie de monitorizare a derulării efective a programului convenit şi vor consemna în scris stadiul aplicării acestora.
     Constatăm astăzi că această convenţie nu este respectată, rolul sindicatelor a fost ignorat şi din acest motiv am recurs la pichetarea Prefecturii Alba pentru a atrage atenţia guvernanţilor că şi-au încălcat promisiunile. Solicităm în continuare susţinerea proiectelor de legi şi acte normative convenite de către părţi cu acelaşi prilej, care privesc etapele de derulare a restructurării şi anume: 1. Un proiect de lege privind reorganizarea CN Romarm SA, astfel încât toate unităţile să se transforme în filiale cu personalitate juridică; 2. Un proiect de ordonanţă privind anularea penalităţilor şi a majorărilor de penalităţi; 3. Un proiect de ordonanţă privind compensarea cheltuielilor cu întreţinerea capacităţilor militare care există în fiecare întreprindere şi care sunt incluse în planul naţional de mobilizare;
     4. Un proiect de ordonanţă privind investiţiile în sectorul de apărare. Noi vrem ca investiţiile în acest sector să fie incluse în bugetul de stat; 5. Înlocuirea Legii 78/1995 cu o nouă lege a industriei de apărare. 6. Corecţia Legii 73 privind planul de mobilizare, astfel încât capacităţile care nu mai sunt necesare să fie readaptate, să se vândă sau să le fie schimbat profilul. 7. Adoptarea legii off-set-ului în varianta promovată de BNS şi nu cea elaborată de Ministerul Apărării. 8. Dacă în urma epuizării tuturor soluţiilor privind reorganizarea vor rezulta prin evaluare concedieri colective, părţile consideră că pentru salariaţii afectaţi trebuie emis un proiect de Hotărâre de Guvern privind acordarea de salarii compensatorii celor care vor fi disponibilizaţi.
     Apelul nostru către dumneavoastră este acela de a atrage atenţia Guvernului, primului ministru şi Preşedinţiei asupra situaţiei speciale de la Cugir şi de a găsi împreună cu dumneavoastră o soluţie pertinentă pentru reorganizarea SC Cugir SA.
Cu respect, ing. Herlea CRĂCIUN, lider Sindicatul Liber SC Cugir SA

Deputatul PSD Codrin Ştefănescu a cerut Parlamentului declararea oraşului Cugir ca zonă defavorizată pentru o perioadă de 10 ani
•Declaraţie politică susţinută marţi, 16 octombrie, în plenul Camerei Deputaţilor
Domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor deputaţi
Asistăm de o perioadă de timp la prăbuşirea unor centre industriale importante care au reprezentat vreme de zeci de ani, sau uneori chiar mai mult, puncte forte ale economiei româneşti; situaţia creată este consecinţa unei neglijenţe greu de înţeles din partea acelora care aveau puterea şi autoritatea să intervină decisiv în momentele de maximă urgenţă. Este evident că, pe lângă producţia realizată necesară uzului intern şi eventualul profit adus de aceste centre, ele au oferit şi importante locuri de muncă oamenilor, susţinând uneori din punct de vedere economic oraşe întregi. Acesta este şi cazul oraşului Cugir, a cărui uzină mecanică fiinţează încă din anul 1799 ca unul dintre cele mai importante centre ale industriei constructoare de maşini din România. Nu este posibil, domnilor deputaţi, să ignorăm o problemă a cărei nerezolvare ar avea consecinţe mult mai grave decât ne putem permite; am risca să devenim obscurantişti la nişte chestiuni a căror predominanţă din punct de vedere al redresării economice (chiar dacă aceasta se realizează doar parţial, în unele domenii) este vitală. Spun aceasta deoarece uzina din Cugir are cu ce se mândri: este o veritabilă producătoare de maşini, de electrocasnice, arme de vânătoare şi tehnică militară, precum şi o mare exportatoare de produse de tehnică specială. Iar dacă amintim de contractul semnat de uzină cu celebrul concern Daimler Chrysler, în vederea constituirii unei societăţi mixte, trebuie precizat faptul că această colaborare, care a început acum patru ani, este o premieră în acest sens pentru Europa de Est. Ce folos însă, dacă peste 1 an, 2 sau 3 ani nu o să mai putem vorbi de această uzină sau, mai grav, de un oraş care trăieşte prin acest centru? Acest lucru este adevărat, deoarece din cei 27.000 de locuitori ai Cugirului peste 18.000 treceau zilnic poarta uzinei, ca angajaţi. În prezent, ca urmare a 3 valuri masive de disponibilizări, doar 7.300 de persoane mai lucrează în această unitate. Nici cei care sunt încă salariaţi aici nu au siguranţa zilei de mâine: în prezent se află în şomaj tehnic peste 4000 de muncitori care, de la 1 ianuarie 2002, vor fi lipsiţi de ajutorul financiar cuvenit, restul supravieţuind cu salarii derizorii care nu satisfac nici măcar necesităţile stringente. Şomajul în acest oraş, mereu în creştere, a ajuns astfel la aproape 60 la sută şi poate fi combătut doar prin investiţii importante şi imediate. Solicităm, aşadar, ca o şansă pentru salvarea oraşului Cugir, încurajarea investiţiilor în zonă, primul pas în acest sens fiind declararea oraşului zonă defavorizată pentru 10 ani. Aceasta înseamnă scutirea de la plata taxelor vamale şi a TVA-ului pentru maşini, utilaje, instalaţii, echipamente, mijloace de transport, precum şi finanţări de la ministerul de resort capabile să redreseze atât uzina - ca centru de maximă importanţă în cadrul industriei în domeniu, cât şi situaţia locuitorilor oraşului.
Codrin Ştefănescu, deputat PSD de Alba

4 milioane de mărci germane pentru ecologizarea judeţului Alba
Deputatul PSD de Alba, Constantin Selagea, a intermediat iniţierea unui proiect de anvergură pentru judeţul Alba prin care, cunoscutele probleme privind ecologizarea ar putea deveni de domeniul trecutului. Astfel, o societate din Austria este foarte interesată pentru acţiuni de colectare şi brichetare a rumeguşului de pe întreg cuprinsul judeţului, precum şi de valorificarea tuturor celorlalte deşeuri rezultate din prelucrarea lemnului. Valoarea investiţiei se ridică la aproximativ 4.000.000 de mărci germane (în jur de 56 de miliarde de lei). Primele demersuri în acest sens s-au finalizat prin semnarea unui contract între părţi asupra terenului unde se vor derula activităţile respective şi anume în comuna Bistra. "Prin materializarea acestui proiect există posibilitatea colectării rumeguşului de pe o rază de 150 km, adică implicit şi din zonele învecinate, cum ar fi judeţele Cluj, Bihor sau Arad. Totodată, pe lângă dispariţia poluării cu rumeguş va dispărea peisajul dezolant al văilor montane pline de resturi lemnoase. Demararea concretă a investiţiei se preconizează a avea loc la începutul lunii martie a anului 2002, însă pentru acţiunile de colectare şi stocare sunt perspective de debut chiar de la finele anului în curs", a precizat Constantin Selagea. (R.J.)