Editorial

Prima pagină
Curier județean
Ultima oră
Alte căutări în arhivă
Reveniți la ziua de azi
Să ne temem sau nu de "scrisorile morţii"?
     Psihoza americană generată de contaminarea cu antrax tinde să se globalizeze. Dacă totul se mondializează, de ce nu s-ar globaliza şi bioterorismul? În întreaga lume nu se discută la această oră decât de pericolul pe care îl reprezintă maladia al cărei bacil dacă se localizează în anumite centre vitale ale organismului devine automat mortală. Cel puţin americanii, din rândul cărora au căzut deja în tranşeele bioterorismului, declanşat de o banală pulbere albă, mai mulţi oameni sunt pur şi simplu zăpăciţi, panicaţi, atrocităţile petrecute acum mai bine de o lună rămânând pur şi simplu estompate într-un con de uitare. Dar aşa cum spuneam mai adineauri, flagelul sporilor de antrax a cuprins toate emisferele globului, semnalându-se cazuri şi în Europa, Asia, Africa, Australia. Paradoxal, dar temuta armă nucleară care a produs atâtea şi-atâtea frisoane omenirii, pare a-şi da duhul în faţa noilor tipuri de energii, aparent inofensive, de distrugere a vieţii. Nu vor mai fi explozii, uriaşe ciuperci de fum (vezi Hiroshima şi Nagasaki), ci moartea îţi va fi servită la... plic. Primeşti o scrisoare pe care o deschizi, ca fiind un gest absolut firesc şi util şi praful îţi bombardează căile respiratorii cu sporii ucigători ai acestei maladii pe care nimeni n-a băgat-o în seamă până acum.
     Pericolul contaminării cu acest virus este cu atât mai mare cu cât boala în sine nu are simptome specifice. Medicul îţi spune că poate ai contractat o banală viroză respiratorie sau gripă, când de fapt boala poate deveni letală. În consecinţă, peste tot în lume se iau măsuri drastice de securizare a serviciilor poştale, cerându-se populaţiei să nu deschidă corespondenţa suspectă şi să contacteze cât mai rapid serviciile secrete. Cert este că alertele se înmulţesc de la o zi la alta, panica a cuprins de curând şi Capitoliul, unde nu mai puţin de 29 de persoane din sediul Congresului american au fost contaminate cu antrax. Praful ucigaş a ajuns zilele trecute şi la Consiliul Europei. Nu e mai puţin adevărat că multe din aceste alerte se dovedesc a fi false, psihoza antraxului propagându-se însă fulgerător. Sistemele sanitare, chiar şi din SUA nu sunt pregătite să facă faţă unui asemenea flagel, în sensul că este dificil de urmărit, identificarea operativă şi precisă a cazurilor se face foarte greoi, cum la fel de anevoioasă este şi monitorizarea spitalizării bolnavilor. Important în mentalitatea celor care au declanşat această maladie este să bulverseze America - capul tuturor răutăţilor ce se produc în lume, inclusiv vina pe care edificatorii celei mai pure democraţii, apărătorii fideli ai drepturilor omului o au pentru accentuarea fenomenului de pauperizare a unor ţări, cum ar fi chiar Afganistanul, unde trăiesc cei mai înverşunaţi duşmani ai americanilor - talibanii.
     Deocamdată, fenomenul se află în plină expansiune, deşi cazuri mortale de pe urma infestării cu bacilul antraxului s-au semnalat numai în America. Este greu dacă nu imposibil de crezut că cineva, nişte forţe malefice, centre ale terorismului mondial aflate în diverse puncte ale globului, vor trimite atâtea scrisori încât să ducă la distrugerea Americii. Mai mult, cu toate investigaţiile şi eforturile depuse de serviciile secrete occidentale, nu s-a putut stabili dacă aceste "scrisori ale morţii" vin din perimetrul musulman şi dacă au vreo legătură cu bin Laden. Totul e încă echivoc, totul e nebulos, totul e ceaţă şi fum. Dar psihoza rămâne şi ea continuă să macine nervii şi sufletele a milioane de oameni. De bună seamă că aidoma multor maladii care au secerat de-a lungul istoriei milioane de vieţi omeneşti, antraxul se află într-o stare de recrudescenţă. Poate că nu e decât un început, poate nu este decât prefaţa unui lung război dus cu arma bacteriilor ucigătoare.
Gheorghe JURCĂ