| Rugăciunea de azi |
Doamne Iisuse Hristoase, Fiule şi Cuvântul lui Dumnezeu Tatăl, care ai luat Cina cea de pe urmă, cu ucenicii Tăi, şi cu mare umilinţă ai spălat picioarele lor şi ale ucenicului care Te-a vândut! Apoi, luând pâine şi vin în mâinile Tale cele Sfinte şi binecuvântându-le cu puterea Ta cea Dumnezeiască, le-ai făcut însuşi Trupul şi Sângele Tău, cu care i-ai împărtăşit, zicând: "Luaţi, mâncaţi şi beţi, că acestea sunt Trupul şi Sângele Meu, pentru ca să se ierte păcatele voastre". Cel ce Te-ai înălţat la cer şi ai şezut de-a dreapta lui Dumnezeu Tatăl să împărăţeşti împreună cu El în veci, ca Unul-Născut Fiul Său preaiubit. Rogu-Te, deci, pentru rugăciunile ucenicilor Tăi şi cele ale Sfântului Nicolae, iartă păcatele noastre, ale tuturor, ale celor vii şi ale celor răposaţi. Amin.
Calendar religios
Ortodox: Sf. Pr. Ioil; Sf. Mc. Uar şi Felix
Catolic: Sf. Paul al Crucii; Sf. Ioan de Brebeuf şi Issac Jognes
|
|
|
| Știri |
|
Cultul mozaic pe cale de dispariţie în judeţul Alba
Bine reprezentat pe vremuri în judeţul Alba, cultul mozaic pare a fi acum pe cale de dispariţie. Potrivit ultimelor cifre care datează însă din 1992, furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Alba, în diferite zone ale judeţului mai trăiau atunci 48 de evrei din care 29 în Alba Iulia. Este foarte posibil că o parte dintre aceste persoane aflate încă de atunci la vârsta senectuţii, să fi purces, între timp, în lumea celor drepţi. Ca o dovadă că aceste meleaguri au fost bine populate în trecut de evrei, pe teritoriul judeţului Alba, există nu mai puţin de 17 cimitire de cult mozaic, cum ar fi în aproape toate municipiile şi oraşele, cu excepţia Cugirului, dar şi în comunele Ighiu, Mihalţ, Sîncel, Fărău, Valea Lungă, Vinţu de Jos, Şona şi Lopadea Nouă. De asemenea, în Alba Iulia funcţionează o sinagogă, situată pe strada Tudor Vladimirescu. (R.J.)
|
|
La Alba Iulia
Însoţitorii persoanelor cu handicap nu mai vor să fie plătiţi de primărie
În cursul zilei de ieri la Primăria municipiului Alba Iulia a avut loc o întâlnire între reprezentanţi ai însoţitorilor persoanelor cu handicap şi primarul municipiului - Mircea Hava, viceprimarul Călin Potor şi directorul ISTPH Alba - dr. Lazăr Bogoş. După ce li s-a explicat pe larg care este situaţia, nemulţumirea petenţilor este la fel de mare, dar mai calmă. Ei au înţeles că având mai multe moaşe (Ministerul Sănătăţii şi Familiei şi primăriile) fondul necesar pentru plata salariilor lor a rămas "cu moţul netăiat". De aceea ei nu mai vor să aibă cărţile de muncă înregistrate la Primăria municipiului Alba Iulia, ci la ISTPH crezând că astfel vor avea siguranţa că salariile lor vor fi plătite la timp. Asta pentru că, spun ei nu doresc să devină o povară pentru bugetul local, de vreme ce banii pentru asigurările sociale şi de sănătate merg la bugetul de stat, buget din care cred că este bine şi moral să fie plătiţi. Totuşi pentru a le veni în ajutor Primăria Alba Iulia a încheiat plăţile pentru luna iunie - fiind astfel printre primăriile fruntaşe la nivelul judeţului. De asemenea viceprimarul Călin Potor ne-a declarat că se pune chiar problema sistării lucrărilor edilitare care se derulează în municipiu pentru a face rost de bani pentru plata însoţitorilor persoanelor cu handicap.
Anca DINICĂ
Casele de tip familial de la Târsa şi Almaşu Mare şi-au primit "oaspeţii"
După cum v-am anunţat şi cu alte prilejuri, Arhiepiscopia Ortodoxă de Alba şi Mureş, în colaborare cu DJPDC Alba, a creat încă două case de tip familial, la Târsa şi Almaşu Mare (pentru 16 copii). Zilele acestea părintele Nicolae Ignat, de la Biroul de asistenţă socială al Arhiepiscopiei, ne-a anunţat că micii "oaspeţi" s-au instalat: copii ce provin din zonele respective şi se aflau în diferite centre de plasament din judeţul nostru. Chiar dacă condiţiile nu sunt, deocamdată, ca în celelalte două case de tip familial, constituite de mai multă vreme (la Vingard şi Dumbrava), acestea se vor îmbunătăţi treptat, iar copiii vor avea ceea ce le este necesar cel mai mult: afecţiune, căldură, siguranţă, grijă permanentă, un cadru asemănător cu o familie, în care pot creşte şi se pot dezvolta departe de lumea (traumatizantă, să recunoaştem), din instituţiile de ocrotire. De fapt, despre cum se simt copiii acolo vă puteţi face o idee din ceea ce a întrebat una dintre fetiţele de la Târsa: "Putem sta aici până la moarte...?" Şi cred că atunci când a auzit asta, un înger a zâmbit.
Ioan HĂNŢULESCU
|
|