Ultima ora

Pregătind un "guvern în oglindă"
PNŢCD monitorizează actuala guvernare
Într-o conferinţă de presă organizată recent la Alba Iulia, liderul naţional al PNŢCD - Victor Ciorbea - a precizat că partidul pe care îl conduce va monitoriza atent toate acţiunile actualului guvern. În urma procesului de reorganizare al PNŢCD vor fi create departamente care vor fi concepute "în oglindă" după structura guvernului actual. "La sfârşitul acestei săptămâni va avea loc reuniunea Delegaţiei Permanente Naţionale în urma căreia se va configura structura pe departamente a partidului. Vom crea pentru fiecare minister un departament care va monitoriza activitatea actualului guvern în dorinţa de a avea reacţii cât mai prompte şi în acelaşi timp de a veni cu soluţii alternative" - a precizat preşedintele PNŢCD, Victor Ciorbea. Liderii ţărănişti au adus acuze grave la adresa actualei guvernări a PSD remarcând "falia" uriaşă dintre promisiunile din campania electorală şi fapte, câtă demagogie şi populism au existat în campania electorală şi ce se întâmplă în realitate. "Eram criticaţi de numărul mare de ordonanţe de urgenţă. Actualul guvern controlează împreună cu PRM două treimi din parlament, dar numărul de ordonanţe emise este mai mare decât în perioada în care am guvernat noi. Actuala putere vorbea despre respectul Executivului faţă de Legislativ, dar guvernează doar prin ordonanţe de urgenţă; se promitea reducerea birocraţiei dar numărul secretarilor de stat s-a triplat, iar ministerele s-au înmulţit; se promitea reducerea cotei de TVA şi a fiscalităţii, dar lucrurile sunt aşa cum sunt; preţurile cresc în avalanşe. În cei patru ani de guvernare (n.r. anterioară) s-a făcut dovada că PNŢCD a condus o coaliţie reformatoare. În pofida tuturor greşelilor politice pe care le-am săvârşit la guvernare, avem curajul şi tăria să le recunoaştem şi cred că suntem pregătiţi să nu le mai repetăm, în cei 4 ani în mod indiscutabil s-au înfăptuit foarte multe reforme. Acestea sunt absolut necesare societăţii româneşti, vizând cele mai diverse domenii de activitate, de la reformele economice profunde, până la reformele vizând sănătatea, cultura şi învăţământul. Am fost acuzaţi că guvernarea noastră a fost un dezastru, dar şi aici se aplică acel celebru dicton: dacă ne privim în oglindă sunt destule elemente pe care să ni le reproşăm, dar dacă ne comparăm cu cei 7 ani de guvernare anterioară şi cu ultimele 10 luni din actuala guvernare, sunt suficiente motive de a trage concluzia că PNŢCD a fost, este şi va fi un partid al reformei", a mai spus Victor Ciorbea.
Dana MOTREANU

Alexandru Frăteanu, consilier la CN Romarm, este începând de ieri
Director general interimar la S.C. Cugir S.A.
Compania Naţională Romarm s-a mişcat foarte rapid, numindu-l începând de ieri, în funcţia de director general al SC Cugir SA, pe d-l Alexandru Frăteanu la puţin timp după demisia lui Gheorghe Scheau. Originar din Tg. Mureş, Alexandru Frăteanu a mai ocupat în trecut funcţia de director general al Societăţii Naţionale Romarm, transformată ulterior în Companie, având tangenţă şi în politică (a activat în cadrul Partidului Democrat, de unde s-a retras la finele anului trecut). Nemaiavând nici o implicare politică, domnia sa este în prezent, unul dintre consilierii CN Romarm, fiind acum detaşat pentru o perioadă limitată la Cugir.
Interimatul d-lui Frăteanu va dura până în luna ianuarie 2002, când postul respectiv urmează să fie scos la concurs conform legilor în vigoare. În prima declaraţie acordată presei în această calitate, d-l Frăteanu a precizat că problemele speciale existente la Cugir presupun adoptarea unor decizii pe măsură: "În câteva zile o să mă familiarizez cu situaţia din cadrul societăţii şi o să vă pot dezvălui mai multe. Tot ce vă pot spune la această oră este faptul că tipurile de soluţii ce se vor adopta la Cugir vor constitui un model pentru întreaga industrie de apărare. Deciziile ce le vom lua vor fi foarte bine fundamentate, corecte şi în baza legii. Fosta echipă de conducere se află acum la dispoziţia noastră şi după o prealabilă analiză vom decide ce se va întâmpla cu aceste persoane. D-l Scheau este un om bine pregătit şi demisia sa a fost un act unilateral. Oricum atât timp cât voi sta la conducerea uzinei doresc să respect legalitatea şi să creez un mediu economic propice afacerilor profitabile. În acest sens mă bucur şi de înţelegerea manifestată de prefectul Ioan Rus care mi-a promis tot sprijinul ", a precizat noul director al SC Cugir SA.
Răzvan JURCĂ

Beneficiind de "scutul" unei sentinţe a Curţii de Apel Alba
Un executor şi un poliţist terorizează o fetiţă de cinci ani
•Micuţa a fost smulsă cu de-a sila de lângă tatăl ei şi a fost încredinţată unei mame ce lucrează "la barurile de pe şoseaua Şibot - Vinţu de Jos"
fetita

Ediţia cotidianului nostru din 26 iunie 2001 conţinea un articol referitor la o fetiţă transformată în "minge de ping-pong" între părinţii ei. Cine a transformat-o într-un obiect schimbat dintr-o mână în alta? Justiţia asta românească, pentru care sintagma "unde-i lege nu-i tocmeală" este, după cum se vede, total necunoscută. Oare nu mai este valabilă regula de "discernământ în aprecierea faptelor, juridic şi civic?" Este posibil, oare, ca fără o schimbare a situaţiei ce face obiectul disputei să se emită două sentinţe favorabile unei persoane, apoi una contradictorie, nefavorabilă, dând câştig de cauză părţii adverse? Dar să vă relatăm încă o dată, pe scurt, faptele petrecute în cursul acestui an la Cugir, cu familia Radu, fapte ce au culminat cu terorizarea efectivă a acesteia de către un executor judecătoresc şi un poliţist, iar în cele din urmă cu smulgerea unei fetiţe de cinci ani din braţele tatălui său (după o scenă de coşmar, în data de 23 octombrie a.c.).
     În anul 1999, prin sentinţa civilă nr. 1119/1999 (dosar civil nr. 942/1999), Judecătoria Alba desface căsătoria dintre Florin Radu şi soţia acestuia, Elena. Instanţa încredinţează tatălui (datorită seriozităţii dovedite a acestuia) pe fiica lor, Diana, atunci în vârstă de numai trei ani. Un an mai târziu, femeia depune la Judecătorie o acţiune civilă pentru reîncredinţare (acţiune respinsă prin sentinţa nr. 2584/2000). Martorii oculari audiaţi atunci au făcut dovada că Elena are o fire inconstantă, este labilă emoţional (a avut chiar o tentativă de suicid) şi că a locuit pe unde a apucat (la sora ei, la o prietenă, în chirie etc.) fără a se gândi să-i ofere fetiţei o locuinţă stabilă.
     Cu toate acestea, Elena Radu face recurs la Curtea de Apel iar acţiunea este admisă (decizia 997/2001). Pe motiv că, între timp, femeia a devenit coproprietara unui apartament. Admiţând recursul, se admite reîncredinţarea fetiţei la mamă, deşi între timp Diana Radu, ajunsă la vârsta de cinci ani, se integrase în familia tatălui (recăsătorit cu o femeie serioasă). Fetiţa s-a "lipit" de cele două surori ale sale mai mari (ale mamei vitrege, dintr-o căsătorie anterioară) avea tot ce-i trebuia, inclusiv căldură şi afecţiune. Ei bine, tocmai de această căldură, de cadrul familial deja închegat şi de afectivitatea micuţei îşi bate joc, efectiv, o instanţă ce decide acum reîncredinţarea. Şi încă la o mamă care, după cum există anumite mărturii, "lucrează la barurile de pe şoseaua Şibot - Vinţu de Jos".
     În altă ordine de idei, interesul superior al copilului este o lege de bază a politicilor actuale de protecţie socială. Iar acest interes superior se raportează în primul rând la cadrul familial. Ori, acest cadru i-l oferă Dianei Radu tatăl căsătorit legitim, nu mama labilă emoţional! Mai mult decât atât, art. 43, alin. 3 din Codul Familiei precizează: "...reîncredinţarea la celălalt părinte se face doar în cazul în care s-au schimbat împrejurările care au dus la încredinţarea minorului, schimbare care pune în pericol dezvoltarea fizică şi intelectuală a copilului". Arată, oare, Diana în fotografia alăturată ca un copil căruia tatăl său şi familia acestuia îi pun în pericol dezvoltarea fizică şi intelectuală? Pericolul este reprezentat mai degrabă de intervenţiile în forţă ale executorului judecătoresc Teodor Baba şi ale plt. maj. Mircea Donose, pentru a-şi îndeplini "misiunea" şi a smulge fetiţa de lângă tatăl ei! Oare scenele cu răsuciri de mâini, ţipete, împinsături şi ameninţări din partea "oamenilor legii" nu vor avea nici un efect asupra psihicului acestei fetiţe nefericite? Cine poate aprecia traumele pe care ea le-a suferit în timpul celor patru tentative de îndeplinire a sentinţei Curţii de Apel de către cei mai sus amintiţi? Cât timp va dura până când ea se va integra în "universul" mamei? Nu va suferi oare din pricina lipsei surorilor ei mai mari, care deja au învăţat-o să scrie şi să citească? Oare DJPDC nu are nici un cuvânt de spus într-un astfel de caz?
Ioan HĂNŢULESCU