Pagina 1

În Moldova de peste Prut continuă să bântuie sclavagismul sovietic
     La şcoală cu geanta plină de... lemne de foc E de-a dreptul trist ceea ce se-înâtmplă cu Moldova noastră acum. Dar parcă-i mai trist ceea ce se întâmplă cu studenţii moldoveni sosiţi la studii în "ţara mamă", unde au dat peste nişte fraţi vitregi de neimaginat. Aceştia nu numai că nu reuşesc să se integreze în atmosfera "familiară" creată de studenţii noştri (şi nu din vina lor, căci provin dintr-o zonă profund dureroasă, marcată de întunericul slavagismului sovietic), dar mai sunt consideraţi pe deasupra şi străini. În România colegii lor îi consideră ruşi sau ucrainieni, iar în Basarabia şi Bucovina sunt consideraţi români. Şi suferă pentru asta. Nu ştiu ce doare mai tare: să te considere fraţii tăi un străin, sau să fii tratat ca un străin la tine acasă, acolo unde te-ai născut? E drept că le vine greu să se integreze în atmosfera veselă, frenetică, uneori dură şi corozivă (copiii sunt cele mai crude fiinţe, e demonstrat acest lucru), dar ei, moldovenii noştri, sunt tributari unor generaţii întregi de tristeţe, generaţii întregi trăite între speranţă şi deznădejde. E adevărat că nu pot să fie la fel de spontani de buni la gură ca "autohtonii" şi nici nu învaţă (unii dintre ei) la fel de bine ca "românii". Dar oare "românii" ştiu ce-nseamnă să fii urât şi dispreţuit tocmai pentru că eşti român, să te revolţi, să-ţi ridici capul cu mândrie că eşti român şi... tocmai atunci cei de-o seamă cu tine să nu te considere aşa? Ştiu, oare, studenţii "români" ce înseamnă să mergi la şcoală şi să primeşti nuiele peste degetele îngheţate pentru că n-ai conjugat bine un verb dintr-o limbă pe care o urăşti? Ştiu studenţii noştri ce înseamnă să mergi la şcoală, încă din clasele primare, şi să aşezi în ghiozdan, alături de cărţi şi caiete... lemne de foc?
     Dar să mă opresc aici. Sunt multe lucruri pe care nu le ştiu studenţii români despre colegii lor "străini", din Basarabia şi Bucovina, dar pe care ar trebui să le afle, iar studenţii noştri de la Universitatea "1 Decembrie 1918" din Alba Iulia nu fac excepţie. E profund impresionantă drama unui tânăr basarabean, absolvent de teologie la Alba Iulia (Ioan Golban), care s-a întors acasă, în Orhei, şi a vrut să-şi ia ceva de lucru. "Du-te în România să lucrezi, dacă acolo ţi-ai făcut studiile..." i s-a răspuns (Nu cumva în acest caz, ca şi în altele cu conotaţii mult mai majore, autocefalia Bisericii Ortodoxe este dăunătoare?) Ce putea face bietul băiat? A revenit în România şi a solicitat sprijinul singurei structuri organizate (cu excepţia Bisericii), care i-a oferit permanent sprijinul şi înţelegerea: Fundaţia "Alba Iulia 1918, pentru unitatea şi integritatea României". Vicepreşedintele acesteia (ec. Ioan Străjan) i-a oferit o sumă de bani şi l-a sfătuit să se întoarcă în Orhei până în primăvară când, poate, se va găsi un loc şi pentru el. Ce putea să facă tânărul teolog? Să rămână aici (unde mulţi nu-l doresc, totuşi, şi-l privesc chiorâş), sau să dea un anunţ de genul "Absolvent de teologie, caut de lucru... orice?"
     Să nu fim, desigur, nici foarte entuziasmaţi în ceea ce-i priveşte pe studenţii moldoveni. Poate că faţă de unii dintre ei este normal să fim suspicioşi, căci sunt înregimentaţi în structurile informative moldoveneşti (de sorginte rusă). Dar dvs. habar nu aveţi cam ce presiuni se exercită asupra lor, a tuturor, atât la venire cât şi la plecare din Moldova. De fiecare dată, la întoarcerea acasă, ei sunt nevoiţi să dea declaraţii amănunţite cu privire la cercurile în care se învârt şi la prietenii pe care şi i-au făcut. Căci dincolo, la fraţii noştri, există o mare teamă că bieţii studenţi ar putea fi contactaţi şi asimilaţi de serviciile româneşti specializate...
     Ceea ce v-am spus până acum nu este decât o picătură dintr-un uriaş ocean de umilinţă şi suferinţă, un ocean amar ca robia rusească. Unde, Doamne, se vor putea simţi şi aceşti tineri nefericiţi acasă? Ei bine, acasă ar trebui să fie şi în Moldova şi aici, dacă am trăi într-o lume normală. Şi unde-i mai acasă decât între cei de vorbesc aceeaşi limbă ca şi tine? Unde-i mai acasă decât ... acasă?
Ioan HĂNŢULESCU

În ciuda logisticii precare şi a efectivelor reduse
Poliţiştii din Alba ţin încă infracţionalitatea în frâu
pol

Marţi, 30 octombrie a.c., la sediul Inspectoratului de Poliţie al judeţului Alba s-a desfăşurat o conferinţă de presă având ca temă analiza bilanţului de activitate a poliţiei pe primele 9 luni ale anului în curs. Conferinţa de presă a fost susţinută de şeful IPJ Alba, col. Marin Aron, prim-adjunctul său, col. Ioan Trif, şeful serviciului Poliţiei Economice, cpt. Ioan Popa şi ofiţerul pentru relaţii cu presa, lt. col. Mircea Grava. Potrivit aprecierilor col. Marin Aron, starea infracţională şi contravenţională s-a înscris în limite normale, ca o consecinţă a măsurilor preventive luate. "După rata criminalităţii, judeţul nostru se situează pe locul 12 pe ţară cu 5.560 de infracţiuni la suta de mii de locuitori. Faţă de perioada similară a anului trecut, numărul total al infracţiunilor a crescut cu 61, respectiv de la 5.499 la 5.560, iar infracţiunile de natură judiciară - infracţiunile contra persoanei şi unele infracţiuni contra patrimoniului, cum sunt furturile şi tâlhăriile - au scăzut de la 1534 la 1424, respectiv cu 110", ne-a informat şeful IPJ Alba. Cu toate acestea, în primele 9 luni ale anului 2001 au fost săvârşite 5 infracţiuni de omor, criminalii fiind identificaţi şi traşi la răspundere.
Din datele statistice întocmite la nivelul IGP, judeţul Alba se situează pe locul 6 pe ţară, cu o rată a criminalităţii de 538 infracţiuni economice descoperite la suta de mii de locuitori. Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, se înregistrează creşteri la infracţiunile de delapidare, de corupţie (415 sesizări declinate procurorilor), evaziune fiscală, gestiune frauduloasă, infracţiuni de fals. Col. Aron a apreciat eforturile depuse de subordonaţii săi, în condiţiile în care dotarea logistică a rămas în continuare deosebit de precară iar în structura inspectoratului sunt 126 funcţii vacante, dintre care 25 trebuie ocupate de ofiţeri superiori.
Nicoleta TOMUŢA