Flagelul infracţiunii economico-financiare în judeţele Alba, Sibiu şi Hunedoara
O nouă clasă criminală - Mafia "Gulerelor albe"
Recent, procurorul general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel din Alba Iulia, Augustin Lazăr, a prezentat un studiu criminologic privind cauzele din domeniul economico-financiar soluţionate anul trecut în cele trei judeţe (Alba, Hunedoara şi Sibiu) subordonate teritorial. Investigaţiile efectuate de organele judiciare relevă o nouă clasă criminală, profesioniştii din domeniul economic-financiar-bancar, care săvârşesc infracţiuni specifice "gulerelor albe", desfăşoară activităţi de complicitate, tăinuire, spălare de bani pentru criminalii din lumea interlopă. Ei sunt economişti, contabili, agenţi de bursă, experţi financiari, reprezentanţi ai altor profesiuni cu multiple oportunităţi oferite de economia de piaţă. Evoluţia ascendentă a criminalităţii economico-financiare din ultimii 10 ani în România este consecinţa unei puternice tendinţe de acumulare rapidă, cu orice risc, a capitalului spre a accede la putere şi a dispune de aceasta în vederea obţinerii unui nou profit", ne-a declarat procurorul Augustin Lazăr.
Consecinţele criminalităţii economico-financiare sunt vizibile în plan social, politic şi juridic, constituie adevărate "bombe sociale cu efect întârziat" şi sunt concretizate într-o stare de dependenţă social-economică modernă cu efecte demoralizatoare pentru populaţie şi de subminare a încrederii în instituţiile statului.
Aruncând o privire asupra datelor statistice privind cauzele soluţionate anul trecut, având ca obiect infracţiunile economico-financiare, am reţinut că prejudiciile reţinute în rechizitorii au însumat 30,4 miliarde de lei (19 miliarde în judeţul Sibiu, 6,7 miliarde în Hunedoara şi 4,7 miliarde în Alba). Ponderea cea mai mare a infracţiunilor economico-financiare o deţin cele de înşelăciune (52,04%). "S-a constatat că în derularea operaţiunilor comerciale făptuitorii recurg, pentru obţinerea de foloase ilicite, la metodele emiterii de cecuri, bilete la ordin sau ordine de plată, pentru sume de bani care nu există în contul de disponibil bancar al emitenţilor. Furnizorii de mărfuri sau prestatorii de servicii constată, în momentul introducerii la plată a acestor instrumente bancare, că sunt fără acoperire şi nu au posibilitatea recuperării creanţelor, debitorii fiind insolvabili", a precizat procurorul Augustin Lazăr referindu-se la acest gen de infracţiuni.
Despre evaziunile fiscale săvârşite în anul 2000 în cele trei judeţe subordonate Parchetului de pe lângă Curtea de Apel din Alba Iulia, procurorul Lazăr a citat un studiu estimativ al Trezoreriei Americane efectuat asupra economiei subterane româneşti (în perioada 1993 - 1998). "Activitatea economică subterană în 1998 a reprezentat 49,08% din Produsul Intern Brut. În aceeaşi perioadă, rata de creştere a economiei oficiale a fost de 3,6%, în timp ce economia ilegală este reprezentată în principal de contrabandă, jocurile de noroc ilegale, munca "la negru" sau concomitent cu încasarea ajutorului social de şomaj, traficul ilegal de droguri, arme şi alcool, prostituţie etc.
Referindu-se la privatizările frauduloase, procurorul Augustin Lazăr a spus că cercetarea acestor infracţiuni reprezintă una din marile sfidări apărute în faţa autorităţilor judiciare din ţările est-europene în cursul tranziţiei spre economia de piaţă. "Acestea se confruntă cu lipsa unei legislaţii penale de ripostă, adecvată procesului de tranziţie, lipsa structurilor investigative şi a experienţei necesare pentru cercetarea infracţiunilor economice specifice perioadei. De regulă, dispoziţiile legale care reglementează anumite activităţi economico-financiare şi sancţionează penal unele fapte socialmente periculoase au fost emise după apariţia valului de fapte economico-financiare iar structurile investigative specializate au fost înfiinţate şi dotate logistic, treptat, din cauza inerţiilor şi a lipsei disponibilităţilor materiale. În cazul României întârzierea a fost mai accentuată. Cel mai elocvent exemplu îl reprezintă adoptarea Legii pentru prevenirea, descoperirea şi soluţionarea faptelor din corupţie (Legea 78/8 mai 2000), care a incriminat fapte specifice privatizării şi a înfiinţat structuri investigative abia după 10 ani de tranziţie economică", a mai declarat procurorul Augustin Lazăr.
Dana MOTREANU
Consulul onorific al României la Mainz
Cetăţean de onoare al Oraşului Marii Uniri
Spre deosebire de alte localităţi, autorităţile locale ale municipiului Alba Iulia nu au fost prea generoase cu titlul de "Cetăţean de onoare". Aşa se face că acum are cu adevărat greutate. După Nicolae Linca, căruia i-a fost conferit acest titlu în urmă cu apropape doi ani, următorul lui deţinător ar putea fi un cetăţean german. Este vorba despre consulul onorific al României din Mainz - dl. Alex Jacob, cel cu al cărui sprijin inventarul mobilierului urban din municipiul reşedinţă de judeţ se va îmbogăţi cu un parc de joacă pentru copii în valoare de peste 100.000 DM. Primarul municipiului Alba Iulia ne-a declarat, de asemenea, că în câteva zile o echipă a primăriei va pleca la Bad Kreuzenach (la circa 40 KM de Mainz) pentru a supraveghea operaţiunile de demontare şi încărcare a obiectelor, care se speră să ajungă la Alba Iulia în cursul lunii noiembrie. Dincolo de valoarea în bani este de apreciat calitatea acestui parc de joacă realizat în 1999 din pin canadian pentru un loc de campare al militarilor americani în Germania. Mai rămâne de stabilit unde anume în Alba Iulia va fi amplasată această "adevărată bijuterie".
Anca DINICĂ
Pentru finalizarea unor investiţii comunitare
18 consilii locale şi CJ Alba au hotărât să se asocieze
Aşa cum v-am mai informat, la iniţiativa preşedintelui Consiliului judeţean Alba, Augustin Presecan, mai multe unităţi ale administraţiei publice şi judeţene, agenţi economici au decis să se asocieze pentru finalizarea unor lucrări de distribuţie sau alimentări neterminate.
În cursul zilei de ieri, 18 consilii locale reprezentate de primari şi CJ Alba, împreună cu 5 agenţi economici, au stabilit modalităţile concrete de colaborare. Deja, 7 primari au prezentat hotărârile de consiliu local aprobate, urmând ca şi restul să treacă prin "filtrul" consilierilor aceste documente. Asociaţii se angajează să asigure resursele financiare pentru lucrările de distribuţie gaze naturale, alimentări cu apă potabilă, care trenează din cauza lipsei de fonduri. Nici chiar contribuţia cetăţenilor (în unele zone) nu a fost suficientă. Banii investiţi vor fi recuperaţi de la clienţi prin includerea unei rate lunare sau a unui procent în factura de consum. Autorităţile locale şi judeţene au decis că este mai bine să recurgă la această asociere şi să ducă la bun sfârşit lucrările începute, decât să stea tot timpul cu mâna întinsă la... buget.
Florin ROMAN
Prefectul cheamă la ordine (de plată) marii datornici la buget
Neachitarea datoriilor către CAS... o afacere profitabilă pentru mulţi agenţi economici din judeţ
Indolenţa, ca să nu spunem chiar reaua voinţă a unor mari agenţi economici care se mai consideră şi superprofitabili, manifestată în neonorarea prelungită a datoriilor către stat, a determinat oficialităţile judeţului Alba şi instituţiile abilitate să adopte o poziţie fermă, însuşi prefectul Ioan Rus declarând în ultima teleconferinţă că se impun acum, mai mult ca niciodată, măsuri drastice de pedepsire a rău-platnicilor.
O primă fază a luptei s-a consumat ieri, la Prefectură, unde au fost convocaţi primii opt clasaţi în topul marilor datornici la contribuţia individuală de 11,67 la sută la bugetul asigurărilor sociale de stat. Este vorba despre EM Zlatna, care are o datorie de 1,036 miliarde de lei, întreprindere ce nu şi-a asumat nici un angajament cu privire la onorarea datoriei, motivând că depinde foarte mult de acordarea subvenţiilor. SC UTEPS SA Alba Iulia are de vărsat la buget 901 milioane de lei, reprezentanţii întreprinderii promiţând plătirea restanţelor în termen de 45 de zile. SC Ampelum Zlatna situată pe prima poziţie cu 1,214 miliarde de lei s-a angajat că va plăti până la data de 5 noiembrie 2001. SC Resial SA Alba Iulia, cu o datorie de aproape 885 milioane de lei, nu şi-a plătit pe nici o lună aceste contribuţii şi nici nu şi-a asumat vreun angajament.
Pe de altă parte SC PVV Blaj şi SC Perla Târnavei Jidvei n-au achitat nimic, neştiindu-se în cazul acestora nici măcar cuantumul contribuţiei întrucât nu au depus declaraţiile aferente la Casa judeţeană de pensii cu privire la evidenţa nominală a asiguraţilor şi a datoriilor către Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat. Se cunoaşte însă că la finele anului trecut Perla Târnavei datora statului în total 62,7 miliarde de lei, iar firma din Blaj 31,5 miliarde lei. Deşi face parte din "topul ruşinii", EM Baia de Arieş nici n-a catadicsit să-şi trimită vreun reprezentant la Prefectură.
Răzvan JURCĂ