Sistemul medical românesc - în moarte clinică!
•"Resuscitarea" Sănătăţii se poate face deblocând sumele de mii de miliarde aflate sub tutela Ministerului Finanţelor
     "Sănătate!" - este unul dintre cuvintele româneşti folosite cu o frecvenţă maximă; de la banalul salut între oameni, până la urarea adresată cu aproape orice ocazie şi proverbele autohtone folosite la tot pasul. Din păcate, Sănătatea este de departe singurul domeniu care nu se poate susţine cu vorbe goale. Criza medicamentelor, determinată de blocajele legislative, financiare, de monopolul (auto) impus de SICOMED (fabrica producătoare de xilină, algocalmin fiole şi alte produse medicale de primă necesitate dar care lipsesc cu desăvârşire), poate însemna înclinarea balanţei celebrului dicton "A fi sau a nu fi!" spre... a nu (mai) fi! Lipsa banilor poate paraliza în orice moment sistemul sanitar din ţara noastră, multe spitale fiind cu Sabia lui Damocles deasupra capului. Practic, datoriile acumulate de unităţile spitaliceşti, dar şi de serviciile de ambulanţă, au condus la imposibilitatea achiziţionării de medicamente (că, de, nici farmaciile nu sunt... case de binefacere). Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate explică criza existentă prin refuzul Ministerului Finanţelor de a permite accesul CNAS la banii din cont. Pentru că bani în cont există, surse parlamentare susţinând că CNAS a încasat de la populaţie 7.800 de miliarde de lei. Între CNAS şi Ministerul Finanţelor se află însă milioanele de români care îşi achită procentul de 7% din salarii pentru sănătate, la care se adaugă şi cei 7% plătiţi de angajatori (cu excepţia firmelor rău platnice în marea lor majoritate societăţi cu capital integral de stat). Din păcate, banii populaţiei plătiţi pentru sănătate acoperă alte găuri negre din bugetul de stat, ei nefiind la dispoziţia spitalelor ci la... mâna Ministerului de Finanţe care "stochează" aceşti bani în Trezorerii. Solicitarea legală şi întemeiată a foştilor preşedinţi şi chiar şi a actualului preşedinte al CNAS de a utiliza banii sănătăţii pentru sănătate s-a lăsat cu... demiteri. Preşedintele în exerciţiu Eugeniu Ţurlea a cerut, întocmai ca şi predecesorii săi Ciocâlteu şi Păunescu, modificarea Legii 145/1997 astfel încât banii să fie folosiţi numai pentru sănătate. Nu este normal ca banii să stea în Trezorerii cu o dobândă de 10%, când băncile comerciale acordă o dobândă de piaţă de 30-40%, iar banii din Trezorerii iau alte destinaţii cum ar fi acoperirea găurilor negre în timp ce românii aproape mor cu zile în spitale. Şi în judeţul Alba se fac adevărate "echilibristici" pentru susţinerea sistemului de sănătate, chiar dacă CJAS a reuşit să încaseze banii destinaţi sănătăţii (într-un procent de 106% faţă de programul existent). Cu toate acestea, Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate mai are de încasat peste 400 de miliarde de lei, pole-position în topul datornicilor fiind ocupat de SC Cugir SA, urmat îndeaproape de exploatările miniere din Apuseni. Dar asiguraţii proveniţi din aceste societăţi unde statul este proprietar nu sunt trataţi discriminatoriu faţă de bunii platnici, că doar nu or să fie lăsaţi să moară la... poarta spitalului pentru că managerii au alte preocupări decât să vireze cei 7% (care le revin) pentru sănătate. Din păcate, acest lanţ al slăbiciunilor se strânge în jurul gâtului românului plătitor de taxe grele pentru sănătate.
Dana MOTREANU