Cea mai mare investiţie minieră din Europa - tot mai bine conturată
Capacitatea uzinei de preparare de la Roşia Montană este de 8 milioane tone/an iar durata exploatării de 25 de ani
Potrivit infomaţiilor furnizate de ing. Nicolae Stanca în numele Consiliului de Administraţie al SC Roşia Montană Gold Corporation SA, Gabriel Resources a primit al doilea studiu definitiv de fezabilitate pentru proiectul său de la Roşia Montană (în al cărui acţionariat deţine 80 la sută) coordonat şi realizat de GRD Minproc Ltd. din Perth. Cele mai importante informaţii furnizate de cel de-al doilea studiu indică: capacitatea uzinei de preparare - 8 milioane tone/an iar durata exploatării - 25 de ani. Resources Service Group PTY Ltd. din Perth, Australia de Vest, a calculat resursele măsurate, ridicate şi presupuse pentru cel de-al doilea studiu, folosind conţinutul minim la limita de conturare de 0,6 g/t Au.
Exploatarea
Cel de-al doilea studiu demonstrează că zăcământul Roşia Montană va fi exploatat la suprafaţă, în cariera de mare capacitate, utilizând o flotă operată de proprietar, de excavatoare şi camioane de transport de mare capacitate pentru producţia primară. Datorită faptului că rezerva este distribuită în patru zone principale - Cetate, Cârnic, Orlea şi Jig - situate una în vecinătatea celeilalte, în valea Roşia Montană exploatarea se va face în patru cariere separate. Cariera va funcţiona 24 ore/zi, 7 zile pe săptămână.
Exploatarea se bazează pe o producţie medie anuală de 8 milioane tone, cu o durată de viaţă de 25 ani. Producţia va varia de la 6,4 Mt/a pentru roca tare, 7,5 Mt/a pentru roca cu tărie medie şi 9,6 Mt/a pentru roca moale. Compoziţia rocii în procesul de măcinare este următoarea: 10% roca tare, 43% medie şi 47% moale. Uzina de preparare poate procesa de la 800 t/oră pentru roca tare, până la 1200 t/oră pentru roca moale.
Exploatarea va începe în zona Cetate, care este situată cel mai aproape de uzina de preparare şi necesită o investiţie minimă pentru dezvoltare. Va urma exploatarea în Cârnic. Cetate şi Cârnic, împreună, deţin majoritatea rezervei dovedite şi probabile calculate. Orlea va fi următoarea cu Jig (ce va fi ultima carieră dezvoltată). Cariere în mai multe faze au fost proiectate pentru Cârnic, Cetate şi Orlea, pentru a permite o succesiune optimă de dezvoltare şi exploatare din toate carierele, iar cariera Jig este prevăzută doar cu o singură fază. Toate carierele au trepte cu înălţimea de 10 m, o pantă a taluzului între 40-50 grade şi se vor extinde până la o adâncime maximă cuprinsă între 220 şi 260 m. Programul testelor de preparare pentru primul studiu a fost utilizat şi pentru al doilea studiu, iar rezultatele au indicat un grad de recuperare de la 82,1% pentru aur şi 54,2% pentru argint.
Impactul asupra mediului şi managementul
Un studiu de impact asupra mediului (SIM) a fost realizat ca parte integrantă a celui de-al doilea studiu de fezabilitate. Acest studiu a cuprins toate problemele legate de construcţie, operare şi închidere a proiectului şi ia în considerare toate aspectele semnificative legate de protecţia mediului.
Costurile de investiţie
Costurile de investiţie iniţiale vor fi de aproximativ 192,4 milioane $ SUA cuprinzând 9,4 milioane $ în procesul pre-producţie a carierei, 24 milioane $ pentru echipamentul minier şi dezvoltarea exploatării, 101,2 milioane $ pentru infrastructură şi uzina de preparare, 13,1 milioane $ pentru iazul de decantare, 24 milioane $ pentru costuri de relocare şi 20,8 milioane $ costurile proprietarului. Capitalul de lucru este de 2 milioane în timpul primului an de exploatare. Capitalul total necesar desfăşurării producţiei este de 153,5 milioane $ SUA.
Dezvoltarea viitoare a Roşiei Montane
Primul studiu şi al doilea studiu prezintă pe Gabriel Resources cu două variante diferite de dezvoltare pentru Proiectul de la Roşia Montană şi furnizează companiei Gabriel Resources baza necesară pentru a demara analiza de determinare a capacităţii optime de exploatare şi dezvoltarea finală a Roşiei Montane.
Ca parte integrantă a acestei analize va fi inclusă o revedere a nivelelor capacităţilor de producţie optime, alte locaţii posibile pentru iazul de decantare, alternative de contracte miniere, capacitatea de îndatorare a proiectului, precum şi o varietate de alte studii proiectate pentru a optimiza varianta finala de dezvoltare. Gabriel Resources estimează terminarea acestei analize spre sfârşitul anului.
Florin ROMAN
Iarna nu-i ca vara!
Distrigaz Nord dă drumul la centralele termice, societățile de distribuţie scot banii de la teşcherea
Aşa cum am mai anunţat, în urma unei întâlniri cu conducerea judeţului, reprezentanţii Distrigaz Nord au stabilit pornirea tuturor centralelor termice în vederea asigurării agentului termic. Totodată s-a stabilit ca Distrigaz Nord să întocmească grafice de reeşalonare cu principalii debitori, urmărindu-se recuperarea facturii curente, la care se adaugă 10 la sută din contravaloarea restanţei (penalităţi). În cursul zilei de ieri au fost semnate graficele de reeşalonare cu Urbana Blaj - 8,5 miliarde de lei (4,5 miliarde de lei reprezentând facturi restante iar 4 miliarde de lei penalităţi) şi Edil Trans Aiud - 7,7 miliarde de lei restante şi 9,6 miliarde de lei penalităţi. Astăzi urmează să fie parafate aceleaşi grafice cu Cugir SA - 11 miliarde de lei şi Cugireana - 5,7 miliarde de lei. Joi va urma semnarea graficului de reeşalonare cu Prego Ocna Mureş în valoare de1,9 miliarde de lei.
Florin ROMAN
Căldură pentru locuitorii municipiului Sebeş
Începând de ieri, Primăria Sebeş a rezolvat pentru o perioadă determinată problema căldurii pentru locuitorii municipiului. Cele 920 de familii nu vor mai suferi din pricina frigului, cel puţin deocamdată, ne-a declarat primarul municipiului Sebeş, Mugurel Sîrbu. Până nu demult S.C. Argos S.A. avea către Distrigaz Nord o datorie de 1,15 miliarde de lei. Recent, în cadrul unei întâlniri ce a avut loc la Prefectura Alba, s-a discutat posibilitatea furnizării gazului metan în cazul în care timp de o săptămână se vor plăti o parte din datorii, adică 450 milioane de lei. În cursul zilei de ieri, a fost achitată suma de 200 milioane de lei (150 milioane de lei din partea Primăriei Sebeş şi 50 milioane de lei din partea S.C. Argos S.A.). Ca urmare, a început furnizarea gazului metan la cele 4 centrale termice de cartier din Sebeş. Totuşi, locuitorii municipiului trebuie să-şi plătească în continuare datoriile către S.C. Argos S.A. pentru că altfel vor fi în pericol de a rămâne iarăşi fără căldură. (R.J.; A.D.T.)
Paranormal la Roşia de Secaş
Două văcuţe au fost teleportate spre azimut necunoscut
Dacă n-ar fi găsit oarece semne suspecte pe uşa grajdului şi prin staule, Ilie, un bun gospodar din Roşia de Secaş, ar fi crezut pe bune că văcuţele sale, una de 7 ani, gestantă în 8 luni şi una în vârstă de 11 ani, şi-au luat, ca nebunele-n sindromul la modă, lumea-n cap, acum, în prag de iarnă. Dar nu, văcuţele nu au fost nici teleportate de extratereştri pentru studiu de caz şi nici nu şi-au părăsit stăpânul. Potrivit supoziţiilor făcute de proprietarul păgubit şi de poliţiştii din comună, văcuţele blânde, uşor impresionabile, au fost momite-n miez de noapte (4/5 noiembrie mai exact) cu promisiuni deşarte, de răufăcători necunoscuţi şi conduse spre un azimut neclar. Ca o ultimă soluţie, văcuţele răpite au fost date în urmărire locală cu speranţa că vor fi recunoscute de vreun om de bine, înainte de a deveni, Doamne fereşte, friptură. Ambele (văcuţe) sunt albe pătate cu negru. În cauză se efectuează cercetări. (N.T.)
În opinia deputatului PSD Codrin Ştefănescu exprimată în Parlamentul României
Uzina Mecanică din Cugir are şanse reale de redresare
"Supun din nou atenţiei dvs. o problemă spinoasă a cărei urgentă rezolvare este absolut necesară: situaţia uzinei mecanice din Cugir, unul dintre cele mai importante centre ale industriei de apărare din România. Am relatat într-o intervenţie anterioară starea de fapt a uzinei, dezastruoasă din toate punctele de vedere, stare accentuată de faptul că ea susţine pe plan economico-financiar un oraş întreg. În scopul redresării acestei situaţii au fost înaintate de către Sindicatul Liber al SC Cugir SA, prin liderul său, Crăciun Herlea, solicitări ce sunt în măsură să reabiliteze uzina ca centru de maximă importanţă al industriei în domeniu. Însă, nu numai starea de fapt este pusă sub semnul întrebării, ci şi starea de drept. Motivez aceasta prin constatarea că, în procesul de restructurare, relansare şi transformare a CN Romarm SA (companie din care face parte şi SC Cugir SA), nu a fost respectată convenţia încheiată între Ministerul Industriilor şi cele patru federaţii sindicale din acest sector: Federaţia Avram Iancu, Federaţia Solidaritarea '90 şi Federaţia din Chimie şi Petrochimie. Convenţia, care stipulează consultări ale părţilor asupra măsurilor şi etapelor programelor de restructurare, colaborări în vederea identificării şi promovării celor mai bune soluţii legislative, economice şi sociale necesare relansării industriei de apărare româneşti, a fost redusă astfel la aspectul său formal, fără a avea efect în planul real, al vieţii cotidiene. Urmare a minimalizării, ba chiar a ignorării rolului sindicatelor, s-a recurs la pichetarea Prefecturii Alba, pentru a atrage atenţia guvernanţilor asupra problemelor cu care se confruntă oraşul Cugir.
Pe plan normativ se solicită susţinerea proiectelor de legi referitoare la etapele de derulare a restructurării, privind reorganizarea CN Romarm SA, astfel încât toate unităţile să se transforme în filiale cu personalitate juridică. Printre proiectele care oferă cadrul juridic favorabil redresării situaţiei precare a Cugirului se numără şi cele care privesc anularea penalităţilor şi a majorărilor de penalităţi, compensarea cheltuielilor cu întreţinerea capacităţilor militare care există în fiecare întreprindere, un proiect de ordonanţă privind investiţiile în sectorul de apărare şi includerea acestora în bugetul de stat. O problemă de actualitate şi de maximă importanţă, atât în ceea ce priveşte dezvoltarea capacităţii de apărare a ţării, cât şi extinderea relaţiilor cu exteriorul, cel puţin în acest domeniu, este reprezentată de adaptarea producţiei de armament la standardele euro-atlantice. În acest sens, Sindicatul "Apărarea" al SC Cugir SA intervine cu solicitări pertinente, cum ar fi definirea tipurilor de armament şi muniţie necesare sistemului naţional de apărare pe timp de pace şi război, pentru perioada 2001 - 2010 şi modelarea producţiei în scopul colaborării cu NATO. Aceasta presupune preluarea unor contracte ale acestuia, capabile, pe termen scurt, să relanseze industria de apărare românească şi, pe termen lung, să îmbunătăţească relaţiile cu exteriorul, dar şi să grăbească integrarea în structurile euro-atlantice.
Concluzia este clară: redresarea situaţiei interne, perfect posibilă în acest domeniu, prin oferirea de soluţii pertinente, conduce la stabilirea unor relaţii eficiente, de durată, cu statele civilizate, la al căror standard de viaţă tindem cu toţii.
În susţinerea celor declarate mai sus, am formulat o interpelare Ministerului de resort, care va lămuri dacă şi în ce mod sunt posibile solicitările menţionate."
Codrin ŞTEFĂNESCU, deputat PSD de Alba
|