Ultima ora

România este mai aproape ca niciodată de a se integra într-o Europă unită şi prosperă
•Discursul d-lui Augustin PRESECAN la Conferinţa RETI desfăşurată recent la Budapesta

La sfârşitul săptămânii trecute preşedintele Consiliului Judeţean Alba - Augustin Presecan - a participat la Budapesta la Conferinţa Regiunilor Europei pentru Tehnologie şi Industrie (RETI). Precizăm că RETI reuneşte un număr de 20 de regiuni europene puternic industrializate, judeţul Alba fiind singura regiune dintr-o ţară central sau est europeană care este membră în acest organism internaţional. Cu prilejul acestei întâlniri a fost prezentat "Programul PANORAMA - o platformă de cooperare EST - VEST", iar judeţul Alba ca participant la program va găzdui o reuniune a acestui grup de lucru. Redăm textul integral al discursului susţinut de preşedintele Augustin Presecan la conferinţa RETI. "D-le Preşedinte, Doamnelor şi domnilor
     Aş dori să încep prin a spune că sunt deosebit de onorat de a mă afla aici ca reprezentant al judeţului Alba din România, singura regiune dintr-o ţară central sau est europeană care este membră RETI. Am privit întotdeauna apartenenţa la RETI ca pe un privilegiu, dar şi ca pe o oportunitate de a profita de experianţa regiunilor dezvoltate în ceea ce priveşte procesul destul de dificil al restructurării industriale.
     Judeţul Alba este situat aproape de centrul României, în Transilvania. Particularităţile regiunii sunt date de relief, care este muntos pe mai mult de jumătate din suprafaţă, de localizarea populaţiei în mai multe centre urbane şi de tipul de industrie care a fost dezvoltat.
     Suntem încă în situaţia de a plăti factura supraîncărcată, determinată de măsurile luate de guvernele dinainte de anul 2000, de greşelile la nivel macro dar şi microeconomic în managementul intreprinderilor proprietate de stat, în restructurarea şi privatizarea intreprinderilor - care au fost uneori considerate ca scopuri în sine şi nu ca demersuri necesare pentru rentabilizarea economiei.
     O luptă la fel de grea se dă contra mentalităţilor oamenilor. Suntem încă destui cei care cred că pot munci în stil socialist - adică fără responsabilitate - dar câştigând ca într-o intreprindere capitalistă.
     Dacă adăugăm că avem mai multe zone monoindustriale şi miniere în judeţ, că starea agriculturii şi a infrastructurii nu este foarte bună, am putea avea o viziune mai degrabă sumbră asupra situaţiei din judeţ.
     Dar, pe de altă parte trebuie spus că există şi reuşite, că există firme de succes în domenii cum sunt industria porţelanului, a prelucrării lemnului, produse de marochinărie şi produse alimentare, între care un loc aparte îl au vinurile albe. Întreprinderile de succes sunt rezultatul şi al investiţiilor locale şi străine, am putea deci spune că sunt rezultatul unei schimbări de mentalitate, al aplicării unei atitudini antreprenoriale.
     Guvernul central şi autorităţile locale şi regionale, între care şi Consiliul Judeţean Alba şi Consiliul de Dezvoltare Regională al căror preşedinte sunt, sunt interesate de găsirea soluţiilor pentru zonele cele mai afectate, respectiv oraşele monoindustriale şi regiunile miniere.
     La Cugir, de exemplu - un oraş situat nu departe de Alba Iulia, reşedinţa judeţului, există o intreprindere care lucrează pentru industria de apărare care se confruntă astăzi cu un proces de restructurare dificil pentru divizarea şi reorientarea producţiei către o cerere reală , fără a se pierde din vedere implicaţiile sociale ale fiecărei măsuri.
     În regiunile miniere - este vorba de mine de metale neferoase, cum sunt zincul, argintul, cuprul, dar şi aurul - au fost deja incluse exploataţii miniere şi au fost aplicate programe guvernamentale pentru recalificarea forţei de muncă şi a fost creată o regiune defavorizată pentru încurajarea iniţiativei private. Pe de altă parte, s-ar putea vorbi despre interesul continuării activităţii miniere pentru exploatarea aurului, mulţumită rezultatului ultimelor prospecţiuni făcute la Roşia Montană de o companie străină care este gata de a investi în proiect. Pe de altă parte, mai este mult de făcut pentru a atenua impactul social al restructurării, dar şi pentru a ameliora calitatea mediului înconjurător în regiune.
     În ceea ce priveşte infrastructura, Consiliul Judeţean are deja în administare drumurile de interes local. Sursele de finanţare pentru lucrări provin din bugetul local al judeţului, din fondul special pentru drumuri creat de Guvern şi din diverse surse internaţionale, cum ar fi, de exemplu Banca Mondială. Aşteptăm cu mare interes programul SAPARD, a cărei componentă de dezvoltare a infrastructurii rurale - fiind incluse aici lucrări de îmbunătăţire a reţelei de alimentare cu apă şi a celei de canalizare - poate într-adevăr contribui la creşterea standardului de viaţă al membrilor comunităţilor locale.
     Ţinând cont de costurile foarte mari ale lucrărilor de infrastructură - şi drumurile şi reţeaua de apă nu sunt singurele; avem cu adevărat nevoie de o bună structură de comunicaţii - considerăm că măsurile de politică, de coeziune pot fi foarte importante.
     Dacă privim numai disponibilităţile care există între zone localizate în judeţul nostru sau în Regiunea de Dezvoltare 7 "Centru", care cuprinde judeţul Alba şi alte cinci judeţe putem înţelege foarte bine că extinderea Uniunii Europene va ridica probleme destul de dificile datorită disparităţilor care există între regiunile din vest şi cele din est, mai ales în domenii cum sunt infrastructura, gradul de dezvoltare al zonelor, a celor montane şi rurale, în special.
     Este deci de o importanţă vitală realizarea oportunităţilor oferite de o organizare ca RETI - şi intervenţiile de ieri au dovedit cu prisosinţă că se vorbeşte de experienţe variate, de contexte diferite, dar că problemele esenţiale sunt aproape aceleaşi - şi în cadrul organizaţiei, de o platformă ca PANORAMA, pentru a schimba nu numai idei, dar şi pentru a putea transforma experienţa practică între regiuni.
     În ceea ce priveşte ultimele paragrafe ale Rezoluţiei supuse spre adoptare, suntem în totalitate de acord cu ideea că parteneriatele şi proiectele concrete care implică mai multe regiuni sunt esenţiale pentru a da o dimensiune mai pragmatică proiectului RETI.
     Credem deci, că regiunile ţărilor membre ale CE trebuie să se implice în proiecte comune alături de regiuni din ţările în curs de aderare, că informaţiile asupra oportunităţilor de afaceri trebuie să circule mai repede între membrii RETI şi participanţii la PANORAMA şi, în plus, că trebuie accesate resurse financiare diverse pentru concretizarea proiectelor în domenii prioritare.
     Până în 1990, românii au sperat aproape 50 de ani că americanii vor veni să-i salveze de ruşi şi să ducă o viaţă mai bună. Americanii n-au venit însă. Deci, în România nu s-a aplicat planul Marshal, ci planul Stalin de transfer al bunurilor şi valorilor pe ruta Bucureşti - Moscova. Probabil că din cauza asta ne este atât de greu azi. Dar este sigur că acum România este mai aproape ca niciodată - şi aici trebuie să menţionez ajutorul dvs. - să-şi îndeplinească visul dintotdeauna de a se integra într-o Europă unită şi prosperă".

PD acceptă dialogul cu PSD, dar nu monologul
     În cadrul conferinţei de presă a PD Alba toţi cei 4 vicepreşedinţi prezenţi (Alexandru Pereş, Ion Dumitrel, Vasile Cornea şi Ionuţ Fulea) s-au declarat de acord, în principiu, pentru dialogul cu PSD, în ciuda ultimelor reacţii ale preşedintelui filialei din Alba a acestuia la adresa PD. Totuşi, s-a considerat inabilitate politică a lui Ioan Rus faptul că a dat ca o certitudine o asemenea întâlnire fără ca înainte să discute direct cu reprezentanţii PD. Iar aceştia au avertizat că dacă va fi monolog, nu dialog, "ne vor vedea o dată, după care nu ne vor mai întâlni!"
     În ceea ce priveşte scandalul de presă în care a fost implicat prefectul Ioan Rus, deputatul Pereş a precizat că PD n-are nici o legătură cu acesta şi nici nu a comentat informaţiile respective, lăsându-i pe cei abilitaţi să facă lumină. Însă el a precizată că "am atacat şi vom ataca (tot mediatic!) toate acţiunile care lovesc în "aşteptările cetăţenilor" şi reamintim, pentru a nu se uita: neonorarea celui 1 milion/ha lucrat conform OU nr. 30/2001 în cinci comune ale judeţului Alba; neimplicarea în continuarea investiţiilor pentru a asigura apa potabilă în mai multe localităţi din judeţ (exemple Cisteiu de Târnave, Ohaba, Săliştea etc.); starea deplorabilă a drumurilor judeţene şi locale; deplasările repetate şi fără eficienţă, pe banii contribuabililor, dintr-un capăt în altul al Europei; modul defectuos de repartizare a fondurilor din Consiliul Judeţean (exemple lipsa banilor pentru plata însoţitorilor handicapaţilor, lipsa banilor pentru tichetele de masă ale profesorilor şi educatorilor etc.); modul imoral (dar legal!? - Legea 215/2001 modificată), ca responsabili din conducerea administraţiei locale sau judeţene să deţină funcţii în consiliile de administraţie sau AGA la diferite societăţi comerciale); presiunile PSD de a racola personalităţi locale cu altă coloratură politică, dovedind incapacitatea de a crea, în laboratoarele proprii, sau de a atrage din societatea civilă valori umane necesare actului de conducere sau administrare; incapacitatea şi inabilitatea de a coopera şi de a ţine cont de variantele opoziţiei, intrând continuu în acţiuni de "vendetă" şi răzbunare împotriva celor care gândesc şi acţionează altfel!" Deputatul a precizat că ultima remarcă este şi un răspuns la declaraţia "dură" a d-lui prefect: "... noi nu avem război cu PD, dar dacă dânşii doresc război, vom reacţiona pe măsură". Iar pentru faptul că s-a adus din nou în discuţie acuzaţiile la adresa lui Băsescu în legătură cu flota - "acţiune analizată de toate instituţiile abilitate ale statutului, dovedindu-se o pistă falsă, electorală" - d-l Pereş a subliniat că aceste acuzaţii nu mai sunt crezute decât de ""talibanii" din PSD (fost PDSR) şi PRM".
     Concluzia a fost însă că dialogul este necesar şi democraţii aşteaptă propuneri concrete, care vor fi analizate de conducerea filialei judeţene.
Florin SILEA