Ultima ora

Dezastrul de la Teiuş
Valea Geoagiului a devenit un imens pod de gheaţă
•Zăpoarele din zona de munte dau în continuare dureri de cap autorităţilor
zapor

Cei care nu văd cu ochii lor ce s-a întâmplat cu Valea Geoagiului la Teiuş poate nu vor pune prea multă seamă pe ce vom scrie. Bătrânii din zonă spun că valea lor nu a mai îngheţat în asemenea fel de 30 de ani. Practic, câţiva kilometri din ceea ce era odată o vale s-a transformat într-un imens bloc de gheaţă, al cărui grosime variază între 1 şi 2 metri. Numai gândul că temperaturile vor creşte iar valea este obturată şi vor fi inundaţi îi îngrozeşte pe oameni. De altfel, localnicii au ieşit în număr mare pentru a-i ajuta pe genişti şi excavatorişti să elibereze zona. Din păcate, acţiunea de decolmatare se desfăşoară cu mare dificultate. Deşi până acum au fost detonaţi circa 3 km din podul de gheaţă, mai este mult de lucru, iar oamenii se tem de inundaţii.
Ieri, în timp ce ne documentam la faţa locului, un copac de circa 15-20 metri, tăiat de pe albia râului s-a prăbuşit peste firele de electricitate şi peste o casă. Localnicii au început să se irite, au început reproşurile şi se părea că lucrările vor fi compromise. Unii bărbaţi protestau că sunt tăiaţi arţarii de 60-80 de ani şi nu se găsesc alte soluţii pentru salvarea lor şi decolmatarea văi. În cele din urmă, frica de inundaţii a fost mai puternică şi toţi cei prezenţi la Teiuş s-au reapucat de treabă. Va fi greu de rezolvat problema în totalitate mai ales că la faţa locului acţionau doar trei utilaje pentru zeci de mii de tone de gheaţă.
Zăpoarele create pe râuri încep să dea adevărate dureri de cap autorităţile judeţene, solicitări pentru distrugerea lor prin dinamitare au mai fost făcute la Vadu Moţilor, Albac, Galda de Jos, dar se pare că în aceste localităţi situaţia nu este chiar aşa disperată. Să sperăm că autorităţile locale şi judeţene vor şti cum să gestioneze aceste situaţii mai ales că zăpoarele au determinat ieri creşteri artificiale de nivel la Neagra (în amonte de barajul Mihoieşti), Galda de Jos (pe pârâul Gâlzii) şi Valea Geoagiului.
Florin ROMAN

Laureaţii TOP-ului politic şi parlamentar al ziarului "Unirea" la ora bilanţului
Deputatul PSD de Alba, Ioan Andrei - implicare activă în modernizarea telefoniei
Aşa cum am promis atunci când ziarul "Unirea" a realizat TOP-ul politic şi parlamentar ediţia a X-a revenim în acest an cu scurte bilanţuri de activitate ale laureaţilor pe anul 2001.
Printre cei remarcaţi la categoria "cei mai buni parlamentari" este şi deputatul PSD, Ioan Andrei, alături de colegii săi, deputaţii Constantin Selagea şi Codrin Ştefănescu şi senatorul Cornel Filipescu. Cea mai importantă realizare bifată de deputatul Ioan Andrei în cursul anului trecut este aplicarea programului de telefonie "Goldstar" pentru zona Munţilor Apuseni. În calitatea sa de parlamentar şi de lider naţional al Sindicatului "Romtelecom", d-l Andrei i-a convins, împreună cu directorul Ioan Pocan şi cu autorităţile judeţene, pe membrii Consiliului de Administraţie al Romtelecom de necesitatea aplicării acestui program de telefonie modernă pentru scoaterea din izolare a satelor moţeşti. Investiţia este cifrată la 13 milioane USD, iar până la sfârşitul acestui an toate localităţile din Apuseni vor avea acces la reţeaua de comunicaţii. Proiectul amintit a fost aprobat după 7 ani de aşteptare. GOLDSTAR va acoperi întreaga parte de nord-vest a judeţului începând cu oraşele Abrud, Cîmpeni, Baia de Arieş şi terminând cu 24 de comune şi 385 de localităţi (sate şi cătune), pentru 73.300 locuitori. Deputatul Ioan Andrei a declarat că prin aceleaşi soluţii tehnice se va încerca rezolvarea telefoniei moderne şi în Munţii Sebeşului. Alte realizări bifate de deputatul Andrei în cursul anului trecut: *fonduri obţinute de la MLPTL, respectiv ANL: 9 miliarde de lei pentru Alba Iulia; 6 miliarde de lei pentru Sebeş; 4 miliarde de lei pentru Aiud; (finanţările acordate pe etape au ca destinaţie repararea şi modernizarea drumurilor, construirea sau renovarea locuinţelor sociale sau pentru tineret etc.) *fonduri obţinute de la ANL pentru construcţia în 2001 a patru săli de sport şi a încă trei în anul 2002, în unele şcoli din judeţ *700 de milioane de lei obţinute pentru computerizarea băncii de date a Oficiului Judeţean de Cadastru *obţinerea sprijinului ministrului Culturii şi Cultelor, Răzvan Theodorescu, privind conservarea Centrului Istoric al Sebeşului *eşalonarea datoriilor MOBIS SA Sebeş şi Salprest SA Alba Iulia către MMSS prin intervenţii la ministrul Marian Sârbu *obţinerea unei donaţii către Centrul de plasament Alba Iulia, constând într-o instalaţie de aer condiţionat *determinarea întâlnirii secretarului de stat Sergiu Sechelariu la sfârşitul lunii noiembrie cu factorii de decizie de la nivelul judeţului Alba în vederea stabilirii unui proiect de investiţii pentru anul 2002 *obţinerea unei sponsorizări pentru o şcoală generală din Cîmpeni, constând într-un computer ultraperformant dotat cu monitor, imprimantă laser şi conectat la Internet *audienţe acordate populaţiei: de 9 ori la Alba Iulia, de 5 ori la Sebeş, de 3 ori la Cugir şi o dată la Blaj.
Florin ROMAN

În anul precedent, în judeţul Alba
Comisia de fond funciar a restituit celor în drept peste 9000 ha terenuri agricole şi forestiere
•Până în prezent peste 83% dintre proprietari şi-au primit pământurile
     Comisia judeţeană Alba pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor şi-a desfăşurat activitatea atât pe linia aplicării Legii 18/1999 cât şi pe cea a aplicării Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi a celor forestiere. Respectiva comisie s-a întrunit de 46 de ori în anul 2001 adoptându-se 803 decizii (3 de respingere) la Legea 18/1991 şi 155 de hotărâri (12 de respingere) la Legea nr. 1/2000, numărul comisiilor locale ce aplică cele două legi în judeţ fiind de 76.
     Suprafaţa totală pentru care s-a făcut reconstituirea dreptului de proprietate, în conformitate cu prevederile Legii nr. 1/2000, până în luna trecută este de 40.109 ha, din care 37.622 terenuri cu vegetaţie forestieră şi 2.487 ha terenuri agricole. Din această suprafaţă, în 2001 s-au reconstituit 32.735 ha (81,6% din total) din care 30.357 ha terenuri cu vegetaţie forestieră, iar în anul 2000 s-au reconstituit 7374 ha (18,4% din total) din care 7265 ha terenuri cu vegetaţie forestieră. La suprafaţa validată situaţia punerilor în posesie şi a eliberării titlurilor de proprietate se prezintă astfel: în anul 2001 s-au pus în posesie 6770 ha (1289 ha în 2000) terenuri cu vegetaţie forestieră şi s-au eliberat 13 titluri de proprietate pentru o suprafaţă de 76 ha.
     În aceeaşi ordine de idei, suprafaţa totală pentru care s-a făcut reconstituirea şi constituirea dreptului de proprietate, în conformitate cu prevederile Legii nr. 18/1991 este de 164.770 ha. Din această suprafaţă, până în luna decembrie s-au pus în posesie 137.853 ha (83,7% din total), din care 2876 ha în anul 2001 faţă de 983 ha în 2000. Numărul total de titluri de proprietate de eliberat este de 100.681, iar până în luna decembrie 2001 s-au eliberat un număr de 72.280 (71,8% din total).
Răzvan JURCĂ

Dăruind vei dobândi respectul comunităţii
•Cadouri pentru copii în valoare de peste 200 de milioane de lei
     * La Roşia Montană: Deşi într-o perioadă relativ scurtă, de la preluarea mandatului de primar de către d-l Virgil Nariţa, într-o colaborare rodnică cu d-l ing. Gheorghe Drăgoescu - viceprimar şi susţinut de consilieri capabili, la Roşia Montană s-au realizat lucruri deosebit de frumoase, care au condus la un progres social-economic de o amploare nemaiîntâlnită până acum în această comună de oameni care reprezintă istoria neamului nostru şi El-Dorado-ul românesc. Dacă până anul trecut în satele aferente comunei se circula extrem de greu - cu care trase de boi sau căruţe cu cai - acum după pietruirea şi repararea a peste 40 km de drum - se poate ajunge până la cea mai îndepărtată casă cu orice maşină. Nu mai vorbim de reparaţiile podurilor şi şanţurilor, amenajarea a două pieţe şi în special a unei salubrizări a comunei. D-l primar Virgil Nariţa a renovat toate şcolile din comună - asigurând condiţii bune - pentru desfăşurarea unui proces educaţional optim. A amenajat o bibliotecă cu peste 44.000 volume, club pentru tineret etc. A fost dotată primăria cu aparatură modernă (calculatoare) şi alte investiţii în valoare de peste 200 milioane de lei. Au fost amenajate două staţii de autobuz la Cărpiniş şi Gura Roşiei şi a pus la dispoziţia elevilor navetişti autobuze pentru a-i transporta la Abrud şi Cîmpeni. Primăria a mai fost dotată cu o autobasculantă de 16 to în valoare de 270 milioane de lei. Să nu uităm, de asemenea, una dintre cele mai dificile probleme ale comunei - aceea a rromilor din satul Dăroaia, care numără peste 500 de suflete. Primăria i-a sprijinit cu ajutoare, materiale de construcţii, le-a oferit de lucru şi mai ales i-a ajutat în numeroase cazuri cu bani ca să le salveze viaţa unor bolnavi care au necesitat operaţii la Alba şi Cluj, foarte costisitoare. Prin sponsorizări şi ajutoare materiale s-au renovat şi pictat 3 biserici - Roşia Montană, Cărpiniş şi Vârtop - ca simbol al credinţei şi respectului pentru străbunii noştri, ele având o vechime seculară.
     În final d-l primar Virgil Nariţa a avut amabilitatea să ne declare următoarele: "Cu ocazia Sfintelor Sărbători - toţi copiii de la 1 an la 14 ani au primit cadouri în valoare de peste 200 de milioane lei. S-a organizat serbarea pomului de Crăciun în Roşia Montană, Cărpiniş şi Corna". Noi îi felicităm pe toţi locuitorii comunei şi pe reprezentanţii lor care fac cinste Munţilor Apuseni.
Ioan RADU
     * Donaţie pentru Biserica din Avram Iancu. Pe lângă acţiunile derulate în zilele premergătoare Marii Sărbători a Naşterii Domnului, constând în diverse cadouri dăruite Centrelor de Plasament din Munţii Apuseni, şeful Oficiului Prefectural Câmpeni, Nicolae Puiuleţ a efectuat a doua zi de Crăciun, o donaţie de suflet unei Biserici Ortodoxe din Avram Iancu. Amplasată chiar în curtea Muzeului Memorial al Craiului Munţilor, lăcaşul de cult respectiv se află în plin proces de renovare, drept pentru care d-l Puiuleţ a donat suma de 20 milioane de lei. (R.J.)
     * Un gest lăudabil. Părinţii copiilor de la Grădiniţa nr. 1 cu program normal Zlatna mulţumesc Organizaţiei PSD Zlatna pentru pachetele dăruite cu ocazia Sfintelor Sărbători de iarnă. (2082202)