Prefectura și CJ Alba se mută în casă nouă
Sediul Băncii Agricole din Alba Iulia s-a repartizat după metoda Pristanda: trei etaje ţie, un parter şi un mezanin mie, alt etaj, subsolul şi podul ţie etc.
De curând, în Monitorul Oificial nr. 792/12.12.2001 a apărut hotărârea Guvernului României pentru punerea în aplicare a dispoziţiilor art. 4 alin. (3) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 106 pentru finalizarea procesului de privatizare a Băncii Agricole SA.
Respectiva hotărâre prevede aprobarea trecerii unor bunuri din proprietatea publică a statului şi din administrarea Regiei Autonome "Administraţia Protocolului de Stat" în proprietatea publică a unităţilor administrativ teritoriale şi în administrarea autorităţilor administraţiei publice locale şi a altor instituţii publice. Bunurile transmise în administrarea consiliilor judeţene vor fi utilizate ca sedii pentru funcţionarea autorităţilor administraţiei publice locale, serviciilor publice descentralizate ale ministerelor şi serviciilor publice comunitare, care urmează să se înfiinţeze la nivel local.
În anexa cuprinzând lista bunurilor ce trec din proprietatea publică a statului şi din administrarea Regiei autonome a patrimoniului protocolului de stat în proprietatea publică a unităţilor administrativ teritoriale apare şi judeţul Alba.
Potrivit datelor din listă, Prefectura Alba urmează să beneficieze de etajele 3, 5, 6 din imobilul Băncii Agricole Alba Iulia în comun cu alte instituţii. De asemenea, Consiliul Judeţean Alba va beneficia de 2188 mp din 4356 mp ai clădirii, adică subsol, parter, mezanin + 3 camere + pod. Un adevărat labirint al administraţiei judeţene. Tot CJ Alba mai beneficiază la Blaj de subsol parţial, parter parţial şi etaj I, adică 774,8 mp din clădirea Băncii Agricole. Şi de această dată, Primăria Alba Iulia a fost lăsată pe dinafară, după ce a fost pierdut şi fostul sediu al Bancorex unde s-a mutat DGFP Alba. Pe de altă parte, Curtea de Apel Alba Iulia a solicitat insistent ca Prefectura şi CJ Alba să fie evacuate, precizând că Palatul Administrativ îi aparţine în totalitate.
Florin ROMAN
Nemulţumite de neprimirea tichetelor de masă
Sindicatele din învăţământul preuniversitar judeţean sunt încă cu arma la picior
Promisiunile neonorate ale guvernanţilor şi ale administraţiilor publice judeţene şi locale către sindicaliştii din învăţământ riscă să tensioneze din nou situaţia acum la începutul celui de-al doilea semestru al anului şcolar 2001-2002. Primele semnale de nemulţumire faţă de neacordarea tichetelor de masă şi a celui de-al 13-lea salariu au apărut deja în câteva judeţe. Aceste revendicări neonorate sunt şi tema dialogului demarat la începutul acestei săptămâni în cadrul Comisiei paritare în care sunt reprezentate sindicatele din învăţământul preuniversitar din judeţul nostru şi ai Inspectoratului şcolar judeţean Alba. Prof. Dorin Sandea, inspector şef al ISJ Alba ne-a declarat că până în acest moment nu a primit nici o notificare de grevă din partea sindicatelor. Menţionăm că există intenţia ca în condiţiile în care nu se găseşte o soluţie pentru cererile sindicaliştilor, aceştia au fixat data de 15 ianuarie ca debut al acţiunilor sindicale.
Anca DINICĂ
Laureaţii topului politic şi parlamentar al ziarului "Unirea" la ora bilanţului
Gheorghe Paşca - un primar pentru oameni

Astăzi ne-am oprit asupra primarului din comuna Albac, Gheorghe Paşca, desemnat în premieră, câştigător al categoriei "Cel mai bun primar de comună". Cu perseverenţă şi tact, primarul din Albac a reuşit să realizeze în ultimul an o serie de obiective de investiţii deşi bugetul primăriei a fost destul de modest. Cu toate acestea, Gheorghe Paşca nu a dezarmat, a găsit sponsori generoşi şi înţelegere din partea localnicilor. În continuare vă prezentăm un scurt bilanţ al activităţii primarului comunei Albac, Gheorghe Paşca, pe anul 2001: * amenajarea podului peste râul Arieş pentru satul Pleşeşti; * reasfaltarea DJ 108 pe o distanţă de 800 metri; * pietruiri de drumuri în satele Pleşeşti (realizat 80%) şi Bărăşti (realizat 70%); * amenajări de drum cu buldozerul în satele Costeşti (5 km) şi După Pleşe (6 km); * amenajarea târgului de animale şi mărfuri; * amenajarea unui loc de parcare la intrarea în comună; * refacerea unui grup sanitar modern la şcoala generală din centru de comună în valoare de 320.000.000 lei din sponsorizări; * amenajarea, dotarea şi igienizarea a 6 dormitoare şi a săli de mese din cadrul internatului şcolar; * zugrăvirea şi igienizarea şcolii din centru; * repararea şi vopsirea casei memoriale Horea; * realizarea construcţiei unei bisericuţe pe muntele Dorna în proporţie de 40%; * dotarea cantoanelor din munte cu două grupuri electrogen pentru iluminatul lor şi a stânelor din apropiere; * amenajarea cabanei din Dorna şi dotarea ei cu mobilier şi lenjerie de pat; * extinderea reţelei cablu până la 3 km; * dotarea primăriei cu mobilier şi aparatură electronică (trei calculatoare, un fax şi un xerox); * s-au refăcut uşile de la toate birourile primăriei; * s-a dotat primăria cu pompă modernă şi un fierăstrău mecanic; * s-a făcut extindere de reţea de iluminat stradal; * amenajarea parcului şi a unei staţii de autobuz; * s-a extins reţeaua de curent electric în satele Ruseşti şi Budăieşti la 10 gospodării; * s-a îmbunătăţit alimentarea cu apă prin captarea a două izvoare; * s-a amenajat fântâna lui Horea din centrul de comună; * amenajarea unui izvor în locul târgului cu adăpătoare pentru animale; * primăria s-a dotat cu un tractor pentru lucrări pe păşuni şi pentru deszăpeziri pe timp de iarnă, cu o Dacie şi o maşină de teren; * s-a asfaltat strada care duce la biserică; * la Legea 185/1991 toţi cetăţenii au fost puşi în posesie şi eliberate titlurile de proprietate; * la Legea 1/2000 s-au pus în posesie pădurile bisericii cu suprafaţa de 30 ha biserica şi 14 ha mănăstirea Sf. Ilie; * primăria a preluat pădurile comunale (650 ha) în cadrul comunei şi 950 ha în zona muntelui pe teritoriul judeţului Cluj; * tot la Legea 1/2000 s-au primit 750 de cereri şi s-au rezolvat la persoanele fizice 104 iar la composesorat 465 cereri urmând ca în cel mai scurt timp să se definitiveze această acţiune; * la nivel de comună s-au înfiinţat două asociaţii - Asociaţia de turism "Perla Arieşului" şi Asociaţia crescătorilor de taurine "Valea Arieşului"; * la nivel de primărie s-au găsit sponsori pentru realizarea unui film documentar despre viaţa moţilor în 12 episoade denumit "Ţara de Piatră"; * în data de 23 decembrie 2001 s-a sărbătorit pomul de Crăciun unde s-au oferit cadouri copiilor şi ajutoare femeilor văduve şi familiilor sărace; * la nivel de comună, la încasări de impozite şi taxe de la cetăţeni s-au lichidat toate poziţiile.
Pentru toate acestea, primarul Paşca a primit aprecieri şi taloane din partea cititorilor care l-au votat în ancheta ziarului "Unirea".
Florin ROMAN
La Goeşti - Vidra
Un prunc de 5 săptămâni a murit de subnutriție
Miercuri seara, în jurul orei 20.35, la Spitalul din Câmpeni s-au prezentat Virgil Tomuş (din Vidra - sat Goeşti) şi partenera sa de viaţă, Liliana Ursei (25 de ani, din comuna Floreşti, Cluj). Cei doi părinţi disperaţi au adus la spital pruncul lor de 5 săptămâni decedat. Potrivit examinării preliminare a medicilor din cadrul Spitalului Câmpeni, se pare că pruncul a decedat din cauza subnutriţiei. Pentru confirmarea diagnosticului a fost solicitată intervenţia medicului legist. Virgil Tomuş şi Liliana Ursei mai au împreună o fetiţă, de un an şi jumătate. Primarul comunei Vidra, Ioan Burz, ne-a declarat că nici unul dintre cei doi copii n-au fost înregistraţi la Primăria Vidra, după naştere, existând posibilitatea ca certificatele de naştere să fi fost eliberate de alte primării. De asemenea, primarul Burz ne-a declarat că Virgil Tomuş provine dintr-o familie cu o poziţie socială şi economică destul de bună. (N.T.)