Deși per ansamblu, CJAS Alba a încheiat anul financiar 2001 cu rezultate bune
Paradoxal, aceeaşi instituţie are de încasat restanţe în valoare de 534 miliarde lei
Deşi se confruntă cu greutăţi inerente acestei perioade de tranziţie Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Alba a încheiat anul 2001 încasând la fondul asigurărilor de sănătate 578 de miliarde de lei, în timp ce prevederile anuale erau de 570 miliarde de lei. Deci, este lesne de observat că procentul realizărilor este de 101,5 la sută. "Restanţele la plata asigurărilor de sănătate reprezintă 533,6 miliarde de lei, din acestea 433,6 miliarde de lei fiind înregistrate de către un număr de 24 de agenţi economici din judeţ", a subliniat directorul general al CJAS Alba, d-l Gheorghe Ştef, în cadrul întâlnirii cu presa ce a avut loc ieri. La nivelul judeţului, Casa de Asigurări de Sănătate a finanţat în cursul anului 2001 programe în valoare de 27.956.600 mii lei. Viceprimarul municipiului Alba Iulia Călin Potor, prezent la această conferinţă de presă, a menţionat că aceste programe ar trebui să aparţină Ministerului Sănătăţii, însă din pricina lipsei de fonduri ele au fost repartizate Casei de Asigurări de Sănătate. Comparativ cu anii trecuţi programele au crescut, la fel şi sumele destinate aplicării lor. CJAS Alba a încheiat anul 2001 cu un excedent de 24 de miliarde de lei. În prima lună a acestui an s-au mai încasat încă 23 de miliarde de lei.
De asemenea, tot în cursul lunii ianuarie au fost încheiate acte adiţionale la contractele din anul ce a trecut, în acestea fiind cuprinse datoriile CJAS către farmacii pe lunile noiembrie şi decembrie. Din fondurile colectate a fost achitată datoria către farmacii în valoare de 11 miliarde de lei, de asemenea, fiecărei instituţii spitaliceşti i-a fost asigurat fondul de salarii necesar lunilor decembrie şi ianuarie, precum şi resursele financiare pentru acoperirea, în parte, a cheltuielilor materiale ale lunii ianuarie. Spitalelor din judeţ le-au fost atribuite până acum mai bine de 25 de miliarde de lei, iar Spitalului judeţean i-a fost asigurată suma de 2,4 miliarde de lei necesară aplicării programelor de sănătate. De îndată ce vor beneficia de cadrul legislativ necesar vor fi încheiate acte adiţionale în care vor fi cuprinse toate datoriile instituţiilor spitaliceşti către diverşi furnizori. De asemenea, d-l Gheorghe Ştef a spus că, suma de 4,7 miliarde de lei a fost virată ieri în contul medicilor de familie, urmând ca, în cursul lunii ianuarie, să se achite sumele necesare derulării altor servicii medicale. "În prezent, în ceea ce priveşte medicamentele, nici un spital din judeţ nu a fost nevoit să apeleze la stocul de siguranţă, stoc care este obligatoriu să existe în fiecare instituţie spitalicească", a subliniat directorul CJAS. Datorită faptului că nu există normele metodologice necesare aplicării Legii 146, momentan nu se pot încheia contracte pe criterii de performanţă cu managerii spitalelor. În ceea ce priveşte tichetele de masă, pentru personalul din instituţiile spitaliceşti, d-l Gheorghe Ştef a precizat că acestea se vor acorda din veniturile proprii ale fiecărui spital, create prin închirierea unor spaţii, taxe medicale la cerere, asocieri etc. Astfel, în conformitate cu Legea bugetului din acest an, angajaţii din sistemul sanitar vor putea beneficia de tichete de masă.
Adriana DURIGĂ, Răzvan JURCĂ
Nu există nici un pericol ca Spitalul județean Alba să-și înceteze activitatea!
Peste 90 la sută din paturile spitalului sunt ocupate
Directorul Spitalului judeţean Alba, dr. Cristian Barbonţa a spulberat într-o conferinţă de presă ideea că instituţia pe care o conduce ar fi în pragul colapsului financiar sau că sistemul sanitar ar fi în comă. La ora actuală paturile din Spitalul judeţean sunt ocupate într-o proporţie de peste 90 %, în ultimele zile fiind efectuate peste 300 de intervenţii chirurgicale. "Activitatea în instituţia sanitară pe care o conduc este aproape la nivel maxim. Nu se pune nicidecum problema închiderii Spitalului judeţean. Sunt spitale în ţară care se descurcă foarte greu, unde nu se dă căldură sau hrană bolnavilor. Spitalul din Alba nu a ajuns niciodată în situaţia de criză iar bolnavii, pe lângă confortul termic şi alimentar, au primit întotdeauna medicaţia de care aveau nevoie. Recunosc că sunt datorii, dar nu este spital în ţara asta care să nu se confrunte cu probleme financiare. Oricum, indicatorii de eficienţă demonstrează că anul 2001 a fost mult mai bun decât precedentul. Durata medie de spitalizare a scăzut la 7,3 zile pe anul 2001, a crescut indicele de utilizare a paturilor iar mortalitatea a scăzut de la 1,5 la 0,95", a declarat dr. Cristian Barbonţa.
Directorul Spitalului judeţean Alba a explicat de ce instituţia pe care o conduce a ajuns la datoria de 36 de miliarde de lei pe care o are în prezent faţă de furnizori. "La această sumă s-a ajuns prin nişte "jocuri" de finanţare. De exemplu, din bugetul pe care l-am primit de la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate am plătit datoria pe anul 2000 care s-a ridicat la 17 miliarde de lei. Apoi, noi am contractat cu Casa de Sănătate 196.000 de zile de spitalizare şi am realizat 205.000 zile deci cu 7500 de zile în plus faţă de contractul cadru încheiat. Aceste zile au implicat servicii şi respectiv cheltuieli de alte 17 miliarde de lei. Aşa s-a ajuns la 34 miliarde de lei - datorii" - a explicat dr. Cristian Barbonţa situaţia financiară a Spitalului judeţean.
S-au înregistrat apoi alte "scăpări" ale contractului cadru încheiat cu CJAS Alba. Spre exemplu, serviciul de Urgenţă nu a fost finanţat de Casa de Asigurări, decât parţial. În anul 2001 au fost efectuate 30.000 de consultaţii din care doar 5500 de cazuri au fost internate şi care au fost finanţate. " De fapt, finanţarea se regăseşte doar pentru cei internaţi iar pentru restul, a fost un fel de muncă voluntară. Aceste cazuri trebuiau să fie rezolvate de medicii de familie. Problemele financiare s-ar rezolva uşor dacă, prin acte adiţionale separate s-ar plăti restanţele. De asemenea, pe parcursul anului trecut au fost efectuate circa 1500 de tomografii computerizate pentru tot judeţul, din care 408 pe ambulatoriu şi 1057 pentru spitale (clientul nr. 1 fiind spitalul de neuropsihiatrie). Aceste tomografii nu au fost plătite de nimeni. Anul trecut nu a existat un cadru legal prin care aceste servicii să nu fie achitate. La fel se întâmplă şi cu examenele anatomo-patologice efectuate tot pentru întreg judeţul, la noi în spital" - a mai precizat dr. Cristian Barbonţa.
Directorul Spitalului judeţean susţine că aceste anomalii pot fi rezolvate prin încheierea unui nou contract cadru cu Casa de sănătate, pentru anul 2002. "S-a înfiinţat Compartimentul de Urgenţă, în care bolnavii care nu sunt internaţi dar care primesc tot felul de tratamente va fi finanţat prin noul contract-cadru. De asemenea va exista cadrul legal prin care vom solicita plata unor servicii medicale cum ar fi plata tomografiilor computerizate şi a examenelor anatomo-patologice" - a confirmat dr. Cristian Barbonţa.
Dana MOTREANU
|