Pagina 1

Restructurare şi relansare tip NATO
•Interviu cu domnul Alexandru Petru Frătean, director general

-Domnule director general aţi început anul 2002 sub semnul bătăliei pentru posturile de directori executivi. A fost tot o bătălie pentru ciolan, în buna tradiţie a tranziţiei sau o competiţie ce a depăşit faza intereselor şi mentalităţilor locale?
     -De la bun început precizez că eu am fost trimis la Cugir cu mandat clar de restructurare şi relansare economică şi cu o misiune extrem de importantă care depăşeşte dimensiunea intereselor autarhice şi este firesc să fie aşa din moment ce SC Cugir SA este o întreprindere ce figurează în toate strategiile de securitate naţională, atât în cele adoptate de CSAT cât şi în cele de aderare la NATO. Sunt sigur că şi în NATO se va vorbi de Cugir. Pentru că, aici, la compania din Cugir se află în curs de finalizare o investiţie de 26 de milioane de dolari pentru sectorul de apărare. Adăugaţi la aceasta patrimoniul imens al statului român, al judeţului Alba şi al oraşului Cugir ce constă atât în bunuri materiale pentru industria de apărare şi civilă, cât şi în specialiştii de marcă, potenţialul uman calificat existent în zonă şi aveţi dimensiunea unei uriaşe răspunderi. Din păcate, această imensă citadelă industrială a fost în ultimii 12 ani, o bună vacă de muls ca să mă exprim mai plastic, care a ajuns acum în agonie şi nu mai dă lapte. Problema este să salvăm vaca pentru ca mâine să putem avea din nou lapte, adică uzina să producă şi să aducă beneficii, inclusiv oraşului şi ţării. Este o sarcină extrem de grea mai ales că sub umbrela industriei de apărare şi muniţie şi a Legii 78 (cea a şomajului tehnic) la Cugir s-a subvenţionat şi stimulat nemunca de care au beneficiat toţi salariaţii fapt ce a dus la închiderea unor fabrici ce nu aveau nimic comun cu industria de apărare (cazul produselor electrocasnice) şi mai ales a inhibat deschiderea spre viaţa economică reală, spre economia de piaţă şi mentalitatea de abordare a ei cu succes. Din păcate, o spun cu regret, la Cugir managerii nu au reuşit să rupă aceste canoane de moralitate, de ascuns după deget şi să lichideze mentalitatea că stăm acasă şi trebuie să fie plătiţi. Este o înfundătură din care se poate ieşi cu greu, cu victorii parţiale şi apoi să începem o reconstrucţie de tip capitalist. Iată de ce, ca să vă răspund la întrebare, ca director general puteam să revoc şi să numesc eu propria echipă de conducere. Nu am dorit însă să fac o simplă numire a celor 7 directori executivi, ci am dorit să fac acest lucru în urma unei competiţii. Aşa că am deschis uşa selecţiei, mai ales că am auzit de prea multe ori la Cugir despre cât de buni manageri sunt unii, dar că au fost frustraţi, din motive subiective, să ajungă directori. Din nefericire, pentru cele 7 posturi de directori executivi s-au prezentat doar 16 candidaţi, adică foarte puţini, iar doi pe câte trei posturi (adică buni la toate, numai şefii să fie) iar pentru 2 fabrici am avut câte un candidat. Am ales, cred, o echipă de comandă ce este dispusă să-şi asume răspunderea momentului care este extrem de greu şi care este capabilă să tragă cu orice risc, şi în aceeaşi direcţie pentru relansarea firmei. Din acest punct de vedere există nu numai un consens de abordare la nivelul conducerii ci şi chiar o emulaţie, cum nu a existat până acum, pentru depăşirea tuturor greutăţilor.
     -Care ar fi, concret, domnule director, marile probleme cu care vă confruntaţi acum cei aflaţi la comanda firmei şi cum vedeţi rezolvarea lor?
     -Avem probleme mari, necazuri mari, drame mari. Nu vă fac un inventar al lor ci, fiindcă în economia de piaţă banii vorbesc, vă spun că anul 2001 a fost încheiat cu un bilanţ prost. Portofoliul de datorii al firmei se ridică la peste 700 de miliarde de lei, la diferite bugete şi aceasta pentru că nu a existat o preocupare profesionistă şi încăpăţânată la toate nivelele de a rezolva aceste probleme astfel că şi la ora actuală se plătesc amortismente pentru hale şi utilaje neproductive ca să vă dau un exemplu. Iată de ce va trebui să aducem o bătălie mai serioasă pentru achitarea datoriilor şi penalităţilor, aşa cum vedem că se întâmplă în jurul nostru. Economic nu stăm deci pe roze. Mai mult decât atât, în condiţiile unei activităţi economice slabe, s-a încheiat un contract de muncă dezavantajos, cu măriri de salarii fără a se identifica şi resursele financiare. Am încredere însă în sindicatele noastre şi cred că ele vor avea un aport însemnat la susţinerea Cugirului, a programului de restructurare şi relansare pentru care au luptat şi ele. Deocamdată, am disponibilizat 598 de angajaţi. Dimensiunea actuală a forţei de muncă este de 6500 angajaţi, din care aproximativ 2700 pot fi plătiţi pe producţie, restul aflându-se în acest an 2002 într-o oarecare formă de protecţie. O protecţie pasageră! Sperăm că şi pentru aceştia să avem de lucru cât mai curând. Eu cred că sindicatele vor avea un rol pozitiv în a da credibilitate proiectului de relansare şi apreciez că la ora actuală există un raport firesc manager-sindicat şi că fiecare, cu obiectul lui muncă, luptă pentru interesele firmei.
     -Care ar fi, în esenţă, coordonatele programului de restructurare pe care aţi început să-l puneţi în aplicare cu noua echipă managerială?
     -După analizele din ultima vreme, am ajuns la concluzia că există cel puţin trei domenii care trebuie să ne preocupe. În primul rând, va trebui să punem la punct sectorul sau mai bine zis, divizia de armament şi muniţie prin terminarea lucrărilor de investiţii în volum de 26 milioane de dolari. Apoi, avem în vedere sectorul de prelucrare a metalelor şi de maşini unelte cu o piaţă în creştere. În fine, probleme mari avem cu fabrica de electrocasnice unde am pierdut mult şi unde, chiar acum, după restructurare, nu avem încă o perspectivă certă. Pieţe şi comenzi am pierdut mai ales din cauza organizării supracentralizate, care a făcut ca de piaţa de maşini unelte, de piaţa de maşini de spălat ca şi de piaţa de armament să se ocupe, de-a valma, aceiaşi oameni deşi este ştiut că fiecare are un specific aparte la capitolul afaceri şi vânzări în toată lumea. Sper ca descentralizarea tuturor fabricilor, pentru început, şi apoi transformarea lor în societăţi comerciale, persoane juridice, viabile, să fie de bun augur, acum la început de drum. În fine, prin reorganizarea şi separarea sectorului militar de cel civil, sper să putem valorifica un patrimoniu imens (hale, clădiri, terenuri, utilaje etc.) care sub tutela apărării nu puteau fi valorificate, ba mai mult produceau pagube. Platforma civilă se va dovedi atractivă şi pentru investitorii străini care doresc să demareze o afacere pe căi legale, după modelul Mercedes.
     -De acord cu toate, domnule director general, dar ce faceţi cu oamenii, mai ales cu bunii şi renumiţii meseriaşi de aici?
     -Am încredere în ei şi mai ales în cei performanţi. Tocmai de aceea, vom organiza concursuri pentru ocuparea tuturor posturilor - şefi de servicii, secţii, birouri, ateliere, deci practic toţi vor trece printr-o competiţie în interesul relansării Cugirului. Iar luna februarie va fi declarată luna maistrului, în sensul că va fi analizată şi evaluată munca fiecăruia. Cei care vor rezulta din această competiţie vor fi oamenii cărora poate că li se va ridica statuie sau dimpotrivă, se va da cu pietre în ei. Eu sper să nu avem nici un fel de bombardamente, să fim liniştiţi şi curaţi, hotărâţi să mergem pe drumul cel bun. Am deci, repet, încredere în ei. Aşa cum am încredere şi în sprijinul parlamentarilor PSD de Alba, personal în domnul prefect, av. Ioan Rus, care au fost şi sunt mereu alături de noi în bătălia foc continuu pentru binele SC Cugir SA.
Interviu realizat de
Gheorghe CIUL

Puşi să aleagă între politică şi afaceri
Consilierii PD Alba optează pentru cariera politică
     Dând un semnal tuturor partidelor politice care în vorbe (deocamdată) au aderat la ideea stârpirii corupţiei de tot felul, Partidul Democrat s-a gândit să elimine orice fel de suspiciune în ce-i priveşte pe membri săi aleşi în funcţii de consilieri locali sau judeţeni. Astfel două dispoziţii ale preşedintelui partidului -Traian Băsescu le cer acestora ca în cazul în care ocupă şi funcţii de manager sau membri în consiliile de administraţie ale unor regii sau societăţi comerciale subordonate administraţiilor locale şi judeţene, să aleagă între funcţia de consilier sau funcţiile sus-amintite. Pentru verificarea şi deplina aducere la îndeplinire a dispoziţiilor lui Traian Băsescu, Biroul Permanent judeţean Alba al Partidului Democrat s-a reunit sâmbătă. Urmare a analizei tuturor cazurilor existente s-a constatat demisia domnului Petre Cosntantinescu din funcţia de consilier municipal al CLM Alba Iulia şi păstrarea relaţiei contractuale pe care SC Salprest SA, al cărui manager este, o are cu Primăria municipiului Alba Iulia în activitatea de salubrizare.
     De asemenea, domnul Vasile Todea, consilier municipal în CLM Alba Iulia urmează ca până la data de 25 ianuarie 2002, să opteze pentru a rămâne pe poziţia ocupată ca urmare a alegerilor locale din Iunie 2000 sau să-şi păstreze relaţia contractuală cu SC Salprest SA. dacă până la 25 ianuarie a.c. Vasile Todea nu va face alegerea, Partidul Democrat îi va retrage sprijinul politic. De asemenea, BPJ Alba al PD a luat notă de demisia domnului Victor Doru Cetean, vicepreşedinte al CJ Alba din funcţia de membru al Consiliului de Administraţie de la SC Apa CTTA Alba, de demisia domnului Paul Voicu şi a domnului Gavril Rusu Stoian, consilieri municipali ai CLM Alba Iulia din funcţiile de membri al Consiliului de Administraţie al SC Apă-Canal Alba Iulia, de demisia domnului Dan Ilieş, consilier municipal al CLM Blaj din funcţia de membru al Consiliului de Administraţie al SC Urbana SA Blaj şi de demisia domnului Daniel Negrea, viceprimar al oraşului Zlatna din funcţia de membru al Consiliului de Administraţie al SC Serv Com Zlatna.
     Comunicatul remis presei arată că cei menţionaţi mai sus nu au ocupat aceste funcţii ilegal şi deci nu pot fi acuzaţi sau bănuiţi de corupţie deoarece o ordonanţă a guvernului Adrian Năstase a suspendat aplicarea articolului 30 din legea 215/2001 până în anul 2004 "pentru a-şi proteja clientela proprie", dar retragerea lor din aceste funcţii este un semnal pentru întreaga clasă politică.
Anca DINICĂ