| Rugăciunea de azi |
Cea care eşti creştinilor ocrotitoare neînfruntată şi mijlocitoare stăruitoare către Făcătorul, nu trece cu vederea glasurile cele de rugăciune ale păcătoşilor, ci sârguieşte, ca o bună, spre ajutorul nostru, care cu credinţă strigăm către tine: Grăbeşte spre rugăciune şi te nevoieşte spre mijlocire, apărând pururea, Născătoare de Dumnezeu, pe cei ce te cinstesc pe tine. Amin.
Calendar religios
Ortodox: Sf. Mc. Nechifor, Marcel şi Pangratie
Catolic: Sf. Apolonia
|
|
|
| Știri |
|
În judeţul Alba
Cea mai mare disponibilitate față de copiii defavorizați o au locuitorii din Ocna Mureș
Cele mai recente date pe care le deţinem cu privire la reţeaua de asistenţi maternali profesionişti, dezvoltată în judeţul Alba de către Direcţia pentru protecţia copilului, relevă faptul că locuitorii din Ocna Mureş dovedesc cea mai mare disponibilitate faţă de copiii defavorizaţi. Aceasta, deoarece la Ocna Mureş există cel mai mare număr de asistenţi maternali profesionişti (raportat la numărul de locuitori şi la starea economică a localităţii). Iată cum arată un tablou general al acestei reţele: Alba Iulia - 42 de asistenţi maternali profesionişti (AMP); Ocna Mureş - 25; Blaj - 8; Galda de Jos - 7; Vinţu de Jos - 15; Sebeş - 4; Craiva şi Gârbova - câte 3, etc.
Demn de menţionat este faptul că există asistenţi maternali profesionişti inclusiv în comunităţile vestite prin sărăcia lor: Răchita, Deal-Câlnic etc., sau în comunităţile izolate: Scărişoara, Bistra etc., în timp ce unele comunităţi mai numeroase şi cu oarecare putere economică nu sunt asistenţi sau sunt foarte puţini: Cugir, Zlatna, Câmpeni, Mihalţ (nici un AMP) şi Aiud (1 AMP), Şard (1 AMP) etc. . (I.H.)
N.red. Reţeaua de asistenţi maternali din judeţul Alba cuprinde în total 120 de persoane încadrate în condiţiile legii, cu carnet de muncă şi toate drepturile aferente.
Administrațiile finanțelor publice distribuie tipizate pentru agenții economici
Începând cu data de 11 februarie 2002, se pun în vânzare la sediile administraţiilor finanţelor publice municipale şi orăşeneşti formularele de raportare contabilă la 31 decembrie 2001, pentru agenţii economici, ne-a informat d-na Iulia Mireştean, şef compartiment analiză, sinteză, rapoarte, relaţia cu mass-media din cadrul DGFP a judeţului Alba. Agenţii economici care conduc contabilitatea cu ajutorul tehnicii de calcul pot procura de la organele teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice discheta conţinând normele metodologice, formularistica necesară şi programul de verificare cu documentaţia de utilizare aferentă. (A.D.T.)
Trupa STIGMA la Alba Iulia
STIGMA sunt Mr. Mix şi Emanuel, doi tineri din Satu-Mare care formează un duo de succes în muzica DANCE. Mr. Mix (Cornel Sorian) are 26 de ani. El şi-a început cariera muzicală cântând rock cu "The jesters", trupa cu care câştiga în perioada 1995-1996 cele mai importante festivaluri rock din ţară. După armată se gândeşte să schimbe macazul şi împreună cu vocalistul trupei de rock pune bazele trupei STIGMA. Emanuel Mirea are 22 de ani. A fost coleg cu Mr. Mix în trupa de rock. A acceptat proiectul Stigma pentru că are încredere în colegul său. Nu a agreat din start genul tehno-haus, pe care încet, încet a început să-l înţeleagă. Ultimele materiale sunt pe stilul club şi se potrivesc de minune. Ultimul lor album, "Hotel de mii de stele", intens promovat la ProFM, include hit-urile "Zi-mi noapte bună" şi "Jumătate tu/jumătate eu". Cei doi membri ai trupei spun despre "Hotel de mii de stele": fără discuţie, este cel mai bun album Stigma de până acum şi de aceea ne gândim că avem de ce să continuăm".
Concertul pe care îl vor susţine la Alba Iulia de Valentine's Day, pe 14 februarie, va demonstra că trupa Stigma se află în plină ascensiune. (N.T.)
|
|
Alexandru Pereș acuză neputința PSD de a atrage fonduri bugetare pentru județul Alba
Schimbul de replici dure dintre PD şi PSD, prilejuit de nemulţumirile legate de modul de împărţire a celor 45 de miliarde de lei alocate judeţului Alba din Fondul Special al Drumurilor continuă. Deputatul PD Alexandru Pereş a afirmat, în cadrul conferinţei de presă de ieri, că justificările date de Augustin Presecan nu stau în picioare, pentru că aceste sume nu se repartizează în funcţie de lungimea drumurilor, ci în funcţie de valorile de trafic. Oricum, şi dacă preşedintele CJ Alba ar fi avut dreptate, atunci este remarcabilă "impotenţa PSD de a aduce sume mai mari pentru drumurile judeţului." Comparând doar sumele alocate din FSD pentru judeţele din cadrul Regionalei Cluj, se constată că două judeţe, Cluj şi Bihor, au primit cu câte 20 de miliarde de lei mai mult, în condiţiile în care lungimea totală a drumurilor judeţene şi comunale este aproape aceeaşi. Dar cel mai sugestiv exemplu este cel a judeţului Sălaj, ale cărui drumuri judeţene şi comunale însumează doar jumătate din lungimea celor din judeţul Alba, dar care judeţ Sălaj a primit 44 de miliarde de lei, cu doar un miliard de lei mai puţin decât Alba. Staţi şi judecaţi.
Anca DINICĂ
A fost aprobat
Programul de lucrări pentru drumurile și podurile județene
Delegaţia Permanentă a CJ Alba a aprobat proiectul de hotărâre privind "Programul de lucrări pentru drumurile şi podurile judeţene, finanţate din bugetul propriu al judeţului Alba pe anul 2002" şi "Ofertele de preţ pentru lucrările de întreţinere a drumurilor pe perioada de iarnă şi vară pe anul 2002". În vederea asigurării şi menţinerii stării de viabilitate a reţelei de drumuri şi poduri judeţene, în lungime totală de 1015,366 km, pentru anul 2002, s-a întocmit un necesar de 175 de miliarde de lei.
Conform hotărârii CJ Alba nr. 85/12.12.2001, pentru activitatea de transporturi pe anul 2002 s-a aprobat alocarea sumei de 18,6 miliarde de lei, bani necesari activităţii de întreţinere curentă pe timp de iarnă şi vară a drumurilor judeţene.
Pentru repartizarea bugetului pe anul 2002 s-au luat în calcul la evaluarea lucrărilor de întreţinere cantităţi medii de lucrări necesare, pe cele mai circulate sectoare de drum, rezultând un necesar de 44,5 miliarde de lei, ţinând cont şi de bugetul pe anul 2002.
În programul lucrărilor pentru acest an s-au nominalizat lucrările programate şi executate în 2001 şi nedecontate din lipsa surselor de finanţare.
Florin ROMAN
La Câmpeni
Prefectul Ioan Rus a analizat stadiul aplicării Legii fondului funciar
În ziua de 7 februarie a.c., prefectul Ioan Rus, în prezenţa şefilor de instituţii judeţene (OGAAP, OJC, Romsilva, Prefectură) şi a Comisiilor locale de la primării (primari, secretari, specialişti agricoli) a făcut o analiză amănunţită a aplicării legii fondului funciar. Cu această ocazie, d-l prefect a evidenţiat activitatea bună a unor primării, felicitând în mod deosebit Comisia locală a comunei Bucium, care a finalizat în totalitate dosarele. De altfel şi noi am putut constata că s-a muncit cu seriozitate, cu program prelungit, inclusiv sâmbăta şi duminica. De asemenea, s-au evidenţiat în această acţiune primăriile Horea, Roşia Montană, Mogoş, Cîmpeni, Ocoliş.
În schimb primăriile Scărişoara, Sălciua, Gârda, Bistra ş.a. au fost catalogate ca având o situaţie catastrofală. D-l prefect s-a arătat profund nemulţumit faţă de această situaţie, spunând că va monitoriza această acţiune în zonă şi că salarizarea primarilor se va face în funcţie de aplicarea acestor legi. Domnul prefect a mai spus că dosarele incomplete ale persoanelor care nu au răspuns adreselor date de primării vor fi invalidate. Tot pentru a veni în sprijinul acestei ample acţiuni, d-l prefect a ecomandat ca, acolo unde nu există, să se înfiinţeze de urgenţă serviciile de cadastru şi agricultură în baza OU nr. 13/2001 prin angajarea de specialişti care să rezolve aceste probleme în teren, în detrimentul unor funcţionari de la primării care taie frunze la câini. D-l prefect a menţionat necesitatea derulării unui program de dezvoltare a zonei Munţilor Apuseni, pentru ca moţii să ajungă şi ei la o viaţă decentă.
Ioan RADU
Cu sprijinul președintelui Augustin Presecan
Complexul de arhitectură medievală Câlnic mai primește o gură de oxigen
Aşa cum deja se ştie, localitatea Câlnic deţine unul dintre monumentele istorice cele mai importante din ţara noastră. Complexul de arhitectură medievală este catalogat ca monument de gradul zero pe lista monumentelor din România, fiind totodată înscris şi pe lista patrimoniului mondial UNESCO. Într-o scrisoare adresată preşedintelui CJ Alba, Augustin Presecan, de către academicianul Marius Porumb, preşedintele Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice, acesta solicită ajutor financiar pentru repararea drumului judeţean ce face legătura între DN1 şi Câlnic. Actualmente acesta se află într-o stare precară, fiind plin de gropi. Eforturile pentru reabilitarea acestei căi de acces depăşesc cu mult posibilităţile primăriei locale.
Preşedintele CJ Alba, Augustin Presecan, a promis că va face toate demersurile pentru cuprinderea tronsonului de drum DN1 - Câlnic în programul pe acest an. Atât prefectul Ioan Rus cât şi preşedintele CJ Alba, Augustin Presecan, şi-au exprimat dorinţa de a promova acest obiectiv, în vederea cunoaşterii lui mai bine şi pentru integrarea într-un circuit firesc.
Florin ROMAN
|
|