În ciuda mângâierilor pe cap
Acordul cu FMI a rămas în coadă de pește
Săptămâna aceasta s-a aflat în România delegaţia FMI, care a constatat şi lucruri bune, dar şi unele obiective neatinse de Guvern. La finalul discuţiilor, d-l Neven Mates, şeful misiunii FMI pentru România, a remis următorul comunicat de presă:
"În perioada 27 ianuarie - 6 februarie, o misiune FMI s-a aflat în vizită la Bucureşti pentru a evalua acordul stand-by aprobat de board-ul FMI în octombrie 2001.
Misiunea a apreciat că evoluţiile macroeconomice din ultimul trimestru al anului 2001 au fost, în general, conforme cu programul. În decembrie, rata anuala a inflaţiei a scăzut la 30%, aproape de ţinta de 29% din program. Deficitul de cont curent a continuat să se situeze sub 6% din PIB şi rezervele internaţionale nete ale băncii centrale au înregistrat o creştere substanţial mai mare decât s-a prevăzut în program. În urma revizuirii, rata anuală de creştere a PIB estimată pentru 2001 a fost majorată la aproximativ 5%, pe baza redresării accentuate în agricultură, deşi dinamica producţiei industriale şi a exporturilor a fost oarecum mai lentă în a doua jumătate a anului, din cauza activităţii mai reduse cu partenerii comerciali ai României. Ţinta deficitului bugetului general pentru 2001 a fost atinsă şi politica monetară a fost în conformitate cu programul. Totuşi, creşterea salariilor în întreprinderile de stat a depăşit oarecum ţinta stabilită în program, iar încasările aferente principalelor utilităţi în domeniul energiei s-au deteriorat. În ciuda finalizării cu succes a privatizarii Sidex, progresul înregistrat în alte proiecte de privatizare şi în soluţionarea problemelor legate de întreprinderile de stat generatoare de pierderi a fost modest.
În ceea ce priveşte anul 2002, câteva componente principale ale programului au fost implementate, inclusiv adoptarea bugetului pe 2002, reducerea contribuţiilor salariale cu 3%, ajustarea preţurilor administrate din sectorul energetic şi aprobarea politicii salariale pentru 2002. Guvernul îşi menţine angajamentul privind obiectivele programului, în special reducerea deficitelor fiscal şi quasi-fiscal, şi continuarea programului de reforme structurale. Aceste politici au căpătat o importanţă şi mai mare în contextul deteriorării mediului extern la începutul lui 2002.
Misiunea a făcut progrese substanţiale în discutarea măsurilor suplimentare ce se impun în domeniile în care ţintele din program nu au fost atinse în totalitate. Discuţiile privind disciplina financiară în sectorul energetic şi alte întreprinderi de stat generatoare de pierderi vor continua. De asemenea, sunt necesare măsuri suplimentare de creştere a veniturilor pentru a acoperi recenta diminuare înregistrată în colectarea taxelor şi impozitelor. Aceste discuţii vor continua şi misiunea anticipează că va reveni la Bucureşti în scurt timp." (S.F.D.)
La un control al Curţii de Conturi s-a descoperit că
Augustin Presecan a încasat ilegal tichete de masă
Activitatea depusă de Augustin Presecan la conducerea Consiliului Judeţean Alba începe să semene din ce în ce mai mult cu o afacere menită să-i aducă acestuia câştiguri nelimitate. Numai aşa se explică luarea unor decizii în interesul financiar propriu, fără a se lua în considerare consecinţele pe care acestea le-ar avea asupra imaginii instituţiei.
Cu puţin timp în urmă, am făcut public modul ruşinos în care Augustin Presecan a încasat peste 4 milioane de lei printr-un fals şi uz de fals, ca urmare a faptului că a fost trecut prezent şi a semnat procesul verbal al şedinţei Consiliului de Administraţie de la DPL SA din 12.09.2001, zi în care ţinea discursuri pe diurne grase în Ungaria. Această faptă reprobabilă nu este singulară în "prodigioasa" activitate profesională a vicepreşedintelui PSD Alba. În lăcomia sa nemărginită, Presecan s-a gândit că nu i-ar strica să beneficieze şi de tichete de masă, pe lângă zecile de milioane câştigate ca urmare a numeroaselor funcţii importante deţinute. Aşa se face că, deşi legislaţia în domeniu nu permite acest lucru, Presecan a primit o bună perioadă din anul 2001 tichete de masă. În "afacere" au fost atraşi, fără să cunoască pericolul la care sunt expuşi, şi vicepreşedinţii Doru Cetean şi Nicolae Gavrilă. Şmecheria a fost descoperită în momentul în care angajaţii Curţii de Conturi au verificat cum s-a cheltuit banul public la Consiliul Judeţean Alba. La momentul respectiv, Presecan, Cetean şi Gavrilă au fost obligaţi să returneze suma de bani corespunzătoare valorii tichetelor încasate. Chiar dacă a returnat banii încasaţi ilegal, fapta ruşinoasă a preşedintelui Consiliului Judeţean Alba rămâne şi aruncă o nouă pată neagră asupra instituţiei pe care o conduce.
Deputat PNL de Alba, Dan Coriolan SIMEDRU
N. red. Cei trei lideri judeţeni au fost obligaţi să restituie suma de 30.000.000 de lei.
Premierul Adrian Năstase le cere subalternilor o mai bună colaborare cu presa
•Şi în judeţul Alba există instituţii publice lipsite de transparenţă
Atent la imaginea cabinetului său, şi mai ales la modul în care este percepută de către populaţie activitatea Executivului, premierul Adrian Năstase a atras atenţia unor ministere asupra modului defectuos de comunicare cu presa. Remarca d-lui prim-ministru, făcută cu ocazia videoconferinţei de ieri, a fost mai mult ca sigur auzită şi de către unii şefi ai serviciilor publice descentralizate din judeţ, care, de când au fost instalaţi în funcţiile de conducere nu prea au catadicsit să colaboreze cu reprezentanţii mass-media locală.
Un exemplu în acest sens este potrivit constatărilor noastre, Inspectoratul Teritorial Pentru Persoanele cu Handicap, a cărui activitate este total necunoscută opiniei publice, mai ales de când fostul inspector-şef, d-l Liviu Stoica, a părăsit această funcţie. Noi considerăm că nu ar fi rău deloc ca prefectul judeţului Alba, av. Ioan Rus, să le sugereze acestor şefi o schimbare a mentalităţii, deoarece, la ora scadenţei, care va veni odată şi odată, lumea va spune... la revedere, drum bun! Nu putem încheia fără a aminti, de la data aceasta la polul pozitiv, modul în care alţi directori ţin să popularizeze permanent activităţile instituţiei pe care o conduc. Este vorba despre Inspectoratul Judeţean de Poliţie, Direcţia Agricolă, Oficiul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor şi Inspectoratul Teritorial de Muncă. Să nu omitem totuşi că, deşi nu se înscriu în categoria serviciilor descentralizate, Prefectura şi Consiliul judeţean sunt de departe instituţiile cele mai mediatizate, un rol deosebit avându-l în acest sens purtătorii lor de cuvânt.
Răzvan JURCĂ
Legea administraţiei publice locale în varianta shakespeariană "A fi sau a nu fi"
Trei consilieri județeni ai PSD și unul al PNL și-au înaintat demisiile
Patru consilieri judeţeni şi-au depus demisiile din funcţiile pe care le ocupă, în conformitate cu prevederile art. 30 (1), litera "c" din Legea administraţiei publice locale. Potrivit acestei legi calitatea de consilier a celor patru a devenit incompatibilă cu funcţia de conducător al unei societăţi comerciale înfiinţată de CJ. În ordonanţa de urgenţă privind instituirea unor interdicţii pentru aleşii locali şi funcţionarii publici se precizează: "Nu pot încheia contracte comerciale de prestări servicii, de executare de lucrări sau de furnizare de bunuri cu autorităţile administraţiei publice locale din care fac parte aleşii locali menţionaţi, cu regiile autonome de interes local aflate sub autoritatea consiliului respectiv sau cu societăţile comerciale înfiinţate de consiliile locale ori de consiliile judeţene respective". Plecând de la prevederile acestei legi, trei consilieri judeţeni ai PSD, care ocupă funcţii de conducere la societatea judeţeană de drumuri, SC DPL SA Alba, Ioan Farcaş, Eugen Colda şi Ioan Urcan şi-au înaintat demisiile din calitatea de consilieri. Ei au optat pentru SC DPL SA Alba. Potrivit informaţiilor noastre şi consilierul liberal Vasile Moldovan, patronul firmei "MOVA" a anunţat verbal că demisionează.
Florin ROMAN
|