Paradoxuri în domeniul protecţiei copilului
     Implementarea strategiei guvernamentale privind protecţia copilului, care vizează modernizarea sistemului de protecţie existent în România în conformitate cu standardele europene, nu-i un lucru uşor în judeţul Alba. În mod firesc, obiectivul principal al strategiei îl reprezintă scoaterea copiilor asistaţi din mediul auster şi impersonal al centrelor mari de ocrotire şi asigurarea protecţiei lor prin metode moderne: case de tip familial sau asistenţi maternali profesionişti. În plus, strategia prevede o reducere a cheltuielilor din sistem şi o reducere de personal în centrele de plasament mari, pentru că, nu-i aşa, acestea se vor a fi desfiinţate cu timpul. Direcţia judeţeană pentru protecţia copilului Alba a înfiinţat în ultimii ani mai multe case de tip familial şi a încredinţat spre creştere copii şi în sistemul asistenţilor maternali profesionişti. Paradoxal, însă, deşi numărul de copii din marile centre a scăzut, fenomenul nu a fost urmat şi de o scădere a personalului angajat în aceste centre. Mai mult, la nivelul întregului sistem s-a înregistrat o creştere a personalului cu 112 posturi: 32 de posturi noi pentru casele de tip familial şi 80 de asistenţi maternali profesionişti. Pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului judeţean Alba desfăşurată joi a figurat şi un punct privind modificarea şi completarea Statului de funcţii al Direcţiei generale pentru protecţia copilului Alba. Concret este vorba tot de crearea unor noi posturi. În contextul prevederilor strategiei guvernamentale şi al efectelor bizare pe care implementarea ei le produce, vicepreşedintele CJ Alba - Doru Cetean a propus consilierilor amânarea proiectului şi efectuarea unei analize serioase a situaţiei existente pentru că, spune domnia sa, statele de funcţii pentru Centrul de tip familial Blaj, Casa rurală de tip familial Mănărade, Centrul de consiliere Blaj, centrele săptămânale Vadu Moţilor şi Horea au fost aprobate deja de CJ Alba prin Hotărârea nr. 76/29 noiembrie 2001, iar pentru Centrul de zi Blaj prin Hotărârea nr. 93/20 decembrie 2001. "Toate aceste state de funcţii ni se mai propun spre aprobare şi în această şedinţă. În anul 2001 am modificat de 8 ori statele de funcţii şi organigrama direcţiei. (...) Practica de mărire a personalului ni se propune şi astăzi în proiectul de hotărâre care vizează modificarea statelor de funcţii pe componente de la Blaj. În prezent, Centrul de plasament Blaj funcţionează cu 167 de copii şi 76 de angajaţi. Se propune: Centrul de plasament Blaj - 78 de posturi, deci mai mult cu 2, Centrul de zi Blaj - 7 angajaţi noi, Casa Mănărade - 7 angajaţi noi şi Casa Blaj - 5 angajaţi noi, adică o mărire de personal cu 21 de posturi, în condiţiile în care numărul de copii rămâne acelaşi - 176 pe toate aceste noi obiective: 132 la Centrul de plasament Blaj şi 35 în noile structuri create." Delegaţia permanentă a CJ Alba a aprobat proiectul de hotărâre în forma criticată, dar preşedintele CJ Alba - Augustin Presecan, în şedinţa CJ Alba, după ce vicepreşedintele Doru Cetean a prezentat propunerea de amânare şi motivele sus menţionate, a venit cu un amendament nou la propriul proiect de hotărâre, amendament în care se propune ca 13 dintre actualii angajaţi ai Centrului de Plasament Blaj să fie transferaţi la componentele nou create şi astfel să mai fie create doar 8 posturi noi. A fost votat la limită amendamentul Presecan, consilierii refuzând astfel efectuarea unei analize a întregului sistem şi deci posibilitatea unei reale restructurări. Trebuie spus că în prezent în judeţul Alba există circa 2000 de copii asistaţi şi aproximativ 700 de persoane angajate în sistem, adică un raport de 2,8 la 1. Cam mic nu?
Anca DINICĂ