Modelul german
     Germania, pilonul principal al dezvoltării economice a Europei, a fost şi poate fi un model şi pentru România. Refacerea economiei germane distrusă de război prin punerea în practică a planului american "Marshall" în doar 25 de ani, unificarea paşnică a celor două Germanii în '89 prin integrare economică şi culturală, sunt doar două dintre aspectele concrete ale pragmatismului german care dovedesc voinţa, capacitatea şi spiritul de sacrificiu ale acestui popor în a-şi făuri un viitor mai bun. Modul în care au gestionat sprijinul financiar american acordat după încheierea celui de-al doilea război mondial în dezvoltarea economiei, politica externă adoptată în anii premergători unificării pot şi trebuie să servească României ca modele în politica sa actuală de dezvoltare economică, de pregătire a unificării cu Republica Moldova, precum şi de integrare în NATO şi în Uniunea Europeană. Iar toate acestea pot fi învăţate şi însuşite mai bine de către noi, românii, printr-o politică actuală de apropiere şi întărire a relaţiilor politico-economice cu Germania.
     Acest aspect pare să-i fi determinat pe guvernanţii noştri actuali să organizeze la sfârşitul săptămânii trecute (14-15 martie a.c.), la Bucureşti, Forumul de dialog pentru formatori de opinie români şi germani "Germania, partener al României pe calea spre Europa".
     În deschiderea lucrărilor acestui forum, Mircea Geoană, ministrul de Externe al României, a declarat că "relaţiile bilaterale excelente dintre România şi Germania constituie premisele unui posibil parteneriat strategic între cele două ţări, în special în domeniul economic, de natură să accelereze integrarea ţării noastre în Uniunea Europeană". În acest sens, Mircea Geoană a arătat că Guvernul României a aprobat în şedinţa sa de miercuri înfiinţarea Camerei de Comerţ româno-germane, care va acţiona ca un vehicul şi un motor indispensabil potenţării relaţiilor economice dintre România şi Germania. El a susţinut că România trebuie să-şi perfecţioneze cadrul legislativ şi să consolideze un climat investiţional mai prietenos pentru dezvoltarea relaţiilor economice cu Germania şi cu alte ţări. Ministrul român a menţionat ca domenii exemplare de cooperare cu Germania - colaborarea în privinţa drepturilor minorităţilor germane din România, colaborarea în domeniul economic şi în proiectele de asigurare a securităţii regionale (în cazul Macedoniei), afirmând însă că România are încă multe de făcut în privinţa îmbunătăţirii imaginii sale în Germania, în convingerea opiniei publice din această ţară că a investi în România reprezintă în momentul de faţă un câştig.
     Şi mesajul adresat participanţilor la Forum de către primul-ministru Adrian Năstase a fost unul optimist şi plin de speranţe. Astfel, în cadrul acestuia, el a subliniat în mod deosebit: "Aşteptările noastre în ceea ce priveşte rolul Germaniei în extinderea UE se leagă tocmai de dorinţa comună de amplificare a colaborării bilaterale, ţinând seama de potenţialul considerabil de dezvoltare pe care-l avem în toate domeniile, cu deosebire în cel economic. Aici, mizăm pe şansele oferite de procesul de modernizare a României prin consolidarea unei economii de piaţă funcţionale dar şi pe interesul partenerilor economici germani, care privesc cu încredere măsurile pe care Guvernul României le-a luat, de continuare fermă a cursului de reformă, de îmbunătăţire a climatului investiţional şi de afaceri. Suntem foarte interesaţi să ajungem cu Germania la un adevărat parteneriat strategic în domeniul economic".
     La rândul său, Armin Hiller, ambasadorul Republicii Federale Germania la Bucureşti, a evidenţiat relaţiile tradiţionale dintre cele două ţări, înfiripate încă de la stabilirea saşilor pe teritoriul Transilvaniei (sec. al XII-lea), arătând că, în ultimii ani, sprijinul german acordat României se cifrează la peste 4 miliarde de Euro, din care mai mult de jumătate sub formă nerambursabilă, iar investiţiile germane se situează pe locul al doilea în România. Domnia sa şi-a exprimat convingerea că "fiecare EURO pe care Germania îl va investi în România se va regăsi înzecit în bilanţul activităţii bilaterale".
     Kernest Brauner, director în Ministerul Federal al Germaniei, a menţionat apoi în alocuţiunea sa că "mediul investiţional actual, costurile mici de producţie, pregătirea resursei umane, apropierea geografică, tradiţia cooperării între cele două ţări şi perspectiva aderării la Uniunea Europeană - reprezintă tot atâtea motive pentru investitorii germani de a privi cu optimism pe viitor spre România".
     Eu aş spune, în încheiere, că pentru a determina Germania să vină alături de noi şi să fie "locomotiva" noastră economică pe calea aderării la UE, respectiv a intrării în NATO, mai trebuie să ne implementăm câteva lucruri din modelul german de până acum: ritmul şi intensitatea muncii, stârpirea corupţiei şi a birocraţiei, şi nu în ultimul rând, crearea unui mediu sănătos de afaceri.
Tinu MATEŞ