Poliţia română la 180 ani
     Poliţia este o instituţie care a însoţit societatea în diferitele sale stadii de dezvoltare, regulă de la care nici Poliţia Română nu face excepţie. Primele forme de organizare, despre care există izvoare scrise, datează din secolul XIV, când marele vornic avea însărcinarea de a păzi curtea domnească şi de a judeca pe toţi dregătorii, iar vătaful de vânători supraveghea păstrarea ordinii publice. Dacă menţionăm că la 1508 Neagoe Basarab, viitorul domn al Ţării Româneşti (1512-1521), a fost vătaf de vânători, putem spune că activitatea de poliţie a fost, încă de la început, pe mâini bune. În secolul XVI, vătaful de vânători şi-a schimbat denumirea în agă (care era şeful poliţiei), funcţie pe care au ocupat-o, la un moment dat, nume ilustre ca Matei Basarab şi Constantin Brâncoveanu. În anul 1822, în componenţa Agiei intrau: logofeţia, ceauşia, polcovnicia de cazaci de Târgovişte, dorobanţia, polcovnicia de târg, polcovnicia de vânători, stegăria, iuzbaşa divanului, patru căpitani de foc, doi bulucbaşi cu 45 de neferi şi 30 de iamaci, vătăşia, vătăşia de pescari şi vătăşia de arabet. La începutul domniei sale, în anul 1822, domnitorul Grigore Dimitrie Ghica a înmânat marelui AGĂ, Mihăiţă Filipescu, steagul AGIEI, legalizând funcţionarea acestei instituţii.
     Steagul AGIEI din anul 1822 era confecţionat din mătase de culoare galbenă şi avea forma dreptunghiulară. Pe una din feţe era pictat un chenar având în mijloc o ghirlandă, ambele din aur. Ghirlanda era timbrată cu o coroană princiară, având încrucişate tuiuri, buzdugane, drapele, lănci, săbii şi puşti, iar sub ghirlandă se află o balanţă. Pe cealaltă faţă a steagului era pictată Maica Domnului şezând pe tron, înaintea îngerului care-i aduce vestea cea bună (Buna Vestire). Pentru ca părţile existente să se poată păstra şi transmite mai departe, întreaga pânză a Steagului s-a cusut foarte fin, între două pânze (tuluri) rezistente, de bumbac.
     În anul 1831, prin Regulamentele organice, Agia a devenit "Poliţie" şi s-a creat "Poliţia din capitală", atribuţiile fiind apropiate de cele din contemporaneitate (ordinea, paza oraşului în timpul nopţii şi păstrarea liniştii, supravegherea tuturor persoanelor ce intrau în oraş).
     La jumătatea secolului XIX, în Moldova, sub domnia lui Grigore Alexandru Ghica s-au lărgit atribuţiile poliţiei, acestea fiind cuprinse într-o "Condică poliţienească", prin care se organiza poliţia urbană şi cea rurală. În Muntenia, în timpul domniilor lui Vodă Gheorghe Bibescu şi Barbu D. Ştirbei s-au organizat serviciile poliţieneşti într-o formă asemănătoare.
     Foarte importante în organizarea şi funcţionarea poliţiei au fost, printre altele Legea comunală, emisă de A.I.Cuza, din 1864, prin care s-a creat poliţia comunală de pe lângă primării, Legea propusă de Vasile Lascăr din aprilie 1903, considerată prima lege organică de poliţie şi Legea pentru organizarea poliţiei generale a statului din anul 1929. Această din urmă lege stabilea scoaterea funcţionarilor poliţiei "de sub influenţa politicii meschine" şi cultivarea "acelui sentiment al datoriei, care constituie cea mai sigură pavăză în contra abuzului şi arbitrariului". Multe din aceste reglementări, precum şi spiritul lor, se regăsesc şi în noua Lege de Organizare şi funcţionare a Poliţiei Române şi în statutul poliţistului.
     Meritul repunerii în valoare a descoperirii şi reparării Steagului AGIEI, a revenit chestorului de poliţie Vasile V. Daschevici, director al publicaţiei române care, în 1938, a redactat şi publicat articolul "Steagul Agiei" şi generalului de brigada (r) Ioan P. Suciu care, după 64 de ani, a readus în actualitate tradiţia steagului AGIEI. Înmânarea la 1822 a steagului Agiei s-a luat ca moment de referinţă pentru sărbătorirea Zilei Poliţiei Române, de la care, anul acesta, se vor împlini 180 de ani.
     Pentru marcarea acestui eveniment, în ziua de 23 martie a.c., în cadrul unui moment festiv organizat la Ateneul Român, ministrul de Interne al României, domnul Ioan Rus, a înmânat "Drapelul de tradiţie" Inspectorului General al Poliţiei, domnul general de divizie, conf. univ. dr. Florin Sandu.
     Începând din anul 1990, Poliţia Română a cunoscut mai multe etape de transformări menite să asigure siguranţa persoanelor, a colectivităţilor, drepturilor legitime ale cetăţenilor precum şi a proprietăţii publice şi private, în conformitate cu prevederile Constituţiei.
     În contextul vieţii sociale de astăzi, Poliţia Română trebuie să ofere, prin modernizare şi restructurare, soluţiile constituirii unor structuri flexibile, specializate, corespunzător dotate şi încadrate cu profesionişti capabili să asigure un mediu de securitate civică şi de ordine publică bazat pe cooperarea eficientă cu celelalte instituţii de stat abilitate în administrarea justiţiei şi constituirea unui parteneriat real cu societatea civilă.
     Referindu-mă pe scurt la activitatea poliţiştilor din judeţul Alba, vreau să evidenţiez faptul că o atenţie sporită s-a acordat muncii de prevenire şi constatare a faptelor antisociale, fapt ce a făcut ca pe raza de competenţă, în cursul anului 2001 şi până în prezent, să nu se comită nici o infracţiune gravă care să rămână în evidenţă cu autori necunoscuţi.
     În baza documentului nostru programatic "Concepţia de acţiune în slujba comunităţii şi pentru asigurarea ordinii publice în anul 2002", vom acţiona pentru realizarea activităţilor impuse de evoluţia situaţiei operative. Suntem decişi să dăm o ripostă dură infracţionalităţii şi să dovedim fermitate şi imparţialitate în aplicarea Legii, indiferent de puterea economică sau politică a celor ce sfidează normele legale.
     Lucrătorii de poliţie trebuie să fie conştienţi de faptul că sunt în slujba cetăţenilor şi că trebuie să dea dovadă de mai multă solicitudine şi receptivitate faţă de cererile acestora. În această privinţă se impune schimbarea mentalităţii unor poliţişti care nu au realizat acest lucru.
     Desigur meseria de poliţist nu este una uşoară. Ea presupune o bună pregătire de specialitate, juridică, eforturi şi sacrificii, însă oferă şi satisfacţii deosebite. În acest sens recomand tinerilor să urmeze această meserie, pregătirea realizându-se prin cele două licee militare, Şcoala de subofiţeri Cîmpina şi Academia de Poliţie "Alexandru Ioan Cuza" Bucureşti.
     La acest moment aniversar aduc mulţumiri cetăţenilor judeţului Alba care au înţeles să respecte legea şi care în diferite momente au fost alături de lucrătorii noştri şi i-au ajutat să-şi îndeplinească atribuţiunile de serviciu.
     De asemenea, ţin să aduc mulţumirile noastre pentru sprijinul acordat de organele Administraţiei Publice Locale şi instituţiilor cu atribuţii în domeniul prevenirii şi combaterii criminalităţii, comandanţilor unităţilor militare de jandarmi şi pompieri cu care avem o bună colaborare, precum şi celorlalţi conducători de instituţii cu care am cooperat în diferite misiuni.
     Aniversarea Zilei Poliţiei într-o zi de sărbătoare religioasă - Buna Vestire, constituie o dublă sărbătoare pentru poliţişti, fapt pentru care cu acest prilej transmit tuturor lucrătorilor de poliţie din cadrul inspectoratului felicitări pentru rezultatele obţinute în muncă, multă sănătate şi fericire, atât acestora cât şi membrilor de familie.
Colonel Marin ARON
Şeful Inspectoratului de Poliţie al judeţului Alba