"Schimbarea la faţă a României"
     Haideţi să facem o "recapitulare" şi să vedem ce a câştigat România după 1990. Nivelul de trai a rămas acelaşi (dacă nu mai scăzut), doar atât că pauperizarea a dobândit o nuanţă mai "democratică": poate cumpăra oricine, orice, dacă are cu ce! Numărul persoanelor fără locuinţă creşte de la o zi la alta iar bătrânii pensionari au început să-şi dea duhul în singurătate, înmormântaţi încă din timpul vieţii între cei patru pereţi ai unui apartament la care nici nu mai reuşesc să plătească întreţinerea. Criminalitatea, infracţiunile violente şi corupţia au atins cote alarmante iar promiscuitatea şi mizeria morală au devenit "emblematice". Cocoţaţi pe scena politică, urmaşii lui Dinu Păturică s-au îmbogăţit şi au dobândit atâta putere încât îşi pot permite să sfideze totul (Legea, Poliţia, Justiţia, Presa etc.) Pentru a înţelege exact decalajul existent între noi şi statele vecine (ca să nu mai vorbim de Occidentul îndepărtat) e suficient să ne gândim că de-abia acum românii pleacă în "transhumanţă" peste hotare ca să-şi asigure un nivel de trai decent, lucru pe care-l făceau sârbii încă de-acu' 30 de ani! Deci cam atât (cel puţin) ne trebuie ca să ajungem la nivelul lor economic, în ciuda dezastrului cauzat de război la vecinii noştri.
     Ce a câştigat, aşadar, România în 12 ani de democraţie? Libertatea? Libertatea de a face ce? De a vorbi, de a gândi, de a protesta? Şi cui foloseşte, că oricum nu-i pasă nimănui dacă vorbeşti, gândeşti sau protestezi. Partidul unic se reconstituie cu o repeziciune înfricoşătoare, dobândind trufia de a controla în totalitate viaţa publică românească. PSD-ul este azi acela care stăpâneşte atât de bine situaţia încât nici nu-i mai pasă de presă (o presă oricum aservită, sau cel puţin controlată prin monopolul economic şi cel deţinut asupra canalelor de informare). N-aţi observat canalele de ştiri care abundă de evenimente aşa-zis "senzaţionale" (crime, violuri, capturi de droguri, filiere de prostituţie) ce sunt garnisite cu declaraţii sforăitoare prin care oamenii puterii îşi mai trag un lustru la imaginea publică? Cetăţenii ţării o duc tot mai prost, dar birourile de presă ale instituţiilor publice fabrică zeci de kilometri de comunicate care arată cât de bine şi de înţelept sunt conduşi. Oh, bravi cârmaci, vă suntem profund recunoscători şi cu o vie emoţie vă mulţumim pentru că, în sfârşit, "schimbarea la faţă a României" s-a produs. După modelul unei glume celebre (şi amare, din păcate, prin realismul ei).
     Cică dă Ceauşescu o lege potrivit căreia "2x2=9". Marea Adunare Naţională ovaţionează, aplauze prelungite etc. Studenţii, intelectualii, răzvrătiţii de la Braşov ies în stradă, manifestează purtând pancarte pe care e scris "2x2=4", dar degeaba. Vin miliţia, scutierii, Securitatea şi îi arestează. Pe unii îi împuşcă, pe alţii îi torturează, îi închid în puşcărie, îi trimit la Canal...Trec anii, vine Revoluţia, Ceauşescu dispare, PCR-ul îşi schimbă culoarea, iar la putere ajunge un partid aşa-zis democratic. Primul act normativ al noului Guvern abrogă ruşinoasa lege promulgată de Ceauşescu: "2x2 nu este egal cu 9, ci 2x2=7"! Parlamentul ovaţionează, aplauze prelungite, discursuri despre recâştigarea libertăţii, redarea demnităţii poporului, drepturile omului etc. Studenţii, intelectualii, răzvrătiţii din ţară ies în stradă cu aceleaşi pancarte din anii '70: "2x2=4". Vin poliţia, scutierii şi SRI-ul, care nu-i mai împuşcă, nici nu-i mai torturează, dar îi "prelucrează" pe fiecare în parte: "Măi băieţi, potoliţi-vă că ne facem de râs în faţa democraţiilor occidentale! Vreţi să se întoarcă vremurile alea odioase când 2x2 făcea 9?" Halal schimbare...
Ioan HĂNŢULESCU