Pagina 1

După o ofensivă diplomatică de un an
Judeţul Alba a devenit liderul zonal a 65 de regiuni din Europa Centrală şi de Est
•Preşedintele Augustin Presecan poate răsufla uşurat: Antena ARE este la Alba Iulia

După o ofensivă diplomatică de un an de zile, preşedintele Consiliului Judeţean Alba a dat "lovitura" în relaţiile internaţionale, reuşind să obţină ceea ce la început părea doar un vis frumos: înfiinţarea Biroului Ansamblului Regiunilor Europei la Alba Iulia. Acest lucru s-a decis în Regatul Unit al Marii Britanii, la şedinţa Biroului ARE ce a avut loc la Exter şi a fost găzduită la Devon County Council. Sprijinit de vicepreşedintele Lambert sau Nistelrooij, dar şi de alţi membri ai Biroului ARE, preşedintele Presecan a obţinut acordul definitiv pentru acest proiect important. "Lupta" nu a fost deloc simplă mai ales că şi alte ţări vecine au dorit să-şi tragă "spuza" pe partea lor. Ansamblul Regiunilor Europei numără peste 300 de membri, constând în regiuni din toată Europa, iar judeţul Alba, prin preşedintele său, ocupă un loc important în Biroul Executiv.
Prin decizia de la Exter, judeţul Alba a devenit lider a nu mai puţin de 65 de regiuni din Europa Centrală şi de Est, din Ungaria, România, Polonia, Bulgaria, Rusia, Ucraina, Republica Moldova etc. Hotărârea luată de oficialii europeni vine ca un rezultat al politicii de deschidere şi apropiere a relaţiilor cu regiuni din alte ţări, ca un instrument de dezvoltare economico-socială a judeţului Alba, odată cu aderarea la Ansamblul Regiunilor Europei.
Biroul ARE reprezintă un "terminal" al Comisiei Europene de la Bruxelles, ceea ce înseamnă că la Alba Iulia vor fi concertate toate informaţiile legate de fondurile de preaderare, finanţări din fonduri europene, relaţii de parteneriat şi afaceri între regiunile partenere etc. D-l Augustin Presecan ne-a declarat că ARE se va pronunţa în scurt timp asupra datei la care va fi înfiinţată "Antena" (cel mai probabil în vara acestui an) şi a modului tehnic în care va funcţiona aceasta.
Florin ROMAN

O veste bună pentru cultivatorii de sfeclă de zahăr
Se acordă subvenţii între 7 - 12 milioane lei/ha
În anul trecut mai mulţi cultivatori de sfeclă de zahăr din judeţ au predat întreaga recoltă obţinută fabricii de zahăr din Bod. Când a sosit vremea să primească zahărul promis, producătorii s-au trezit cu buzele umflate. Nu au primit nici un gram din dulceaţa extrasă din rădăcinoasele pământului. De atunci a urmat un adevărat calvar. Drumuri bătute până la Bod şi înapoi, memorii, reclamaţii, procese şi tot n-au primit zahărul cuvenit. Odată păcăliţi, producătorii s-au învăţat minte şi acum suflă şi în iaurt. "Facem eforturi stăruitoare să le explicăm oamenilor că a fost un caz nefericit. La o întâlnire pe care am avut-o în cursul zilei de ieri,12 aprilie, ne-a declarat d-l ing. Gheorghe Lazea, directorul general al DGAIA Alba, la Braşov, cu reprezentanţi ai MAAP şi ai fabricii de zahăr Bod, s-a stabilit că toţi cei care au predat sfeclă în anul trecut vor primi contravaloarea în zahăr sau bani."
Pentru anul în curs s-a prevăzut ca sfecla de zahăr să ocupe o suprafaţă de 2000 ha. Deşi epoca optimă a trecut, nu s-au însămânţat decât 500 ha. DGAIA Alba reaminteşte producătorilor să încheie de urgenţă contracte cu fabrica de zahăr Luduş, pentru că beneficiază de cele mai mari avantaje. În funcţie de nivelul producţiilor obţinute, subvenţiile de la stat sunt cuprinse între 7 - 12 milioane de lei la ha. Este de dorit ca toţi cultivatorii de sfeclă de zăhăr să se constituie într-o asociaţie de profil pentru a-şi promova şi apăra mai bine interesele. (S.T.)