Capra prietenului francez
     Omologul lui Corneliu Vadim Tudor, Jean-Marie Le Pen, liderul extremei drepte din Franţa (Frontul Naţional) a reuşit să distragă atenţia lumii de la Orientul Mijlociu după ce, în urma alegerilor prezidenţiale de duminică, s-a situat pe locul al doilea (ţintit în sondaje de actualul premier Lionel Jospin), urmând ca în al doilea tur de scrutin să-l înfrunte pe preşedintele de dreapta Jacques Chirac. Vestea a dat Franţa peste cap şi a făcut vâlvă mare pe tot mapamondul care a deplâns pe foarte multe voci ascensiunea fără precedent a extremismului în "ţara drepturilor omului". Francezilor li s-a făcut ruşine că sunt francezi dar noi, românii, cu Vadim pe căciulă, i-am înţeles şi i-am compătimit sincer pentru că vai, Doamne, de câte ori nu ne-a fost nouă jenă că suntem cine suntem şi pe vremea împuşcatului şi pe vremea urmaşilor săi. Acum, însă, prin decesul caprei fratelui francez, am intrat fără cerere de aderare direct în rândul lumii (bune) europene, undeva între Austria şi Franţa. Astfel, am ajuns să citim pe prima pagină a cotidianelor centrale că d-l Ion Iliescu "constată cu îngrijorare creşterea activităţii partidelor extremiste, xenofobe şi populiste din Europa" şi, în altă ordine de idei, că şeful statului român se va întâlni în data de 3 mai, la Sibiu, cu prinţul Charles (soţul regretatei Diana, pentru republicani) care face în ţara noastră o vizită privată, bine păzită de ochii presei. Şi d-l Adrian Năstase are bune relaţii cu Occidentul, ca dovadă că şi-a petrecut week-end-ul în Italia, la invitaţia lui Silvio Berlusconi.
     Aşa stând lucrurile, poate că ar trebui să-l înţelegem şi pe C.V. Tudor, care a simţit nevoia să-i scrie o epistolă omologului său francez: "Dragă Jean-Marie Le Pen, te felicit din inimă pentru marele succes pe care l-ai repurtat la primul tur al alegerilor prezidenţiale din Franţa. Iată că lupta ta de-o viaţă n-a fost în zadar şi poporul francez te-a răsplătit", zice liderul PRM. "Acum se repetă cu tine scenariul care m-a pus pe mine la zid între cele două tururi ale alegerilor prezidenţiale din România. Indiscutabil, avem de-a face cu un adevărat terorism, practicat de cei care au monopolizat mass-media şi care vorbesc în numele democraţiei - dar ignoră chiar regula fundamentală a democraţiei, care este respectarea votului popular. Spectacolul dat în aceste zile de către aceşti indivizi este dezgustător şi mă face să mă gândesc la , de Moličre (...) Fii tare! Dacă Dumnezeu e cu tine, cine poate fi împotrivă?" conchide Vadim. Poporul francez, de exemplu, care după ce s-a lăsat furat de somn pe parcursul zilei de duminică, 21 aprilie, s-a trezit înfricoşat, ca dintr-un coşmar, şi a dat năvală în stradă ca să strige "Non!" Vigoarea acestei negaţii este cel mai convingător semn de sănătate pe care îl putea da o naţiune într-un asemenea moment critic. Să fim serioşi. Nimeni nu crede cu adevărat că Franţa este în pericol, chiar dacă, pentru orice eventualitate, ea ar trebui să se ducă la doctor, să-şi facă analizele şi să urmeze tratamentul prescris. În mod sigur dosarul va fi studiat cu atenţie maximă pentru că lumea vrea să ştie ce s-a întâmplat şi să ia măsuri. Unele răspunsuri se conturează deja. Franţa a vrut să sancţioneze clasa politică prin absenteismul record (28%) precum şi partidele democratice prin numărul mare de voturi date unui partid de extremă dreaptă (18%). A fost şi o sancţiune la adresa stângii în întregime care, prin pluralismul ei generator de confuzii, prin demagogia specifică şi prin ineficienţa economică (imputabilă orientărilor socialiste şi comuniste în general), a spulberat încrederea populaţiei. Aceste rezultate exprimă, însă, şi o profundă nemulţumire faţă de incapacitatea actualului guvern de a combate infracţiunile, violenţele şi crimele care au creat o atmosferă de insecuritate, la care se adaugă anxietăţile pricinuite de problema globalizării ca şi ecoul provocat de discursul xenofob al lui Le Pen mai ales în rândurile ţăranilor, pensionarilor şi şomerilor. Cu toate acestea, fără nici un dubiu, peste două săptămâni Jacques Chirac va fi reales în funcţia de preşedinte al Franţei.
Maria Lucia MUNTEANU